Salarii. Legislaţia plăţii salariilor, în cadrul unui organ local al administraţiei de stat, în baza unei hotărâri a Consiliului Local, confirmată în cadrul unui control judecătoresc, şi în baza unei OUG, declarată neconstituţională
| Comentarii |
|
Nu există culpă pentru plata salariului, numai pentru motivul că s-a constatat a fi neconstituţională Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/1997, dacă Hotărârea Consiliului Local, prin care s-au stabilit salariile, conform Ordonanţei, s-a confirmat prin hotărâre judecătorească, intrată în puterea lucrului judecat.
(Secţia de contencios administrativ, decizia nr. 272 din 29 ianuarie 2002)
jurisdicţional al Camerei de Conturi Sibiu, sesizat de organele Curţii a obligat pe C. D. şi
D. V. din cadrul Consiliului Local al Municipiului Sibiu să plătească solidar Consiliului 242.410.232 lei reprezentând pagubă cauzată prin efectuarea de plăţi salariale nelegale.
Prin decizia nr. 168 din 6 aprilie 2000, Curtea de Conturi, Secţia jurisdicţională a admis recursurile declarate de C. D. şi D. V. şi a înlăturat obligarea acestora de a plăti către Consiliul Local al Municipiului Sibiu suma de 242.410.232 lei şi a dobânzilor aferente, reţinând că nu au culpă pentru plata salariilor, considerate ca fiind necuvenite de către organele Curţii de Conturi.
împotriva acestei decizii, procurorul general financiar de pe lângă Curtea de Conturi a formulat recurs în anulare susţinând că C. D. şi D. V. au culpă pentru că au făcut plăţi salariale nelegale în perioada 8 iunie -15 iunie 1998, după data publicării în M. Of. din 8 iunie 1998 a Deciziei nr. 83/1998 a Curţii Constituţionale prin care s-a declarat neconstituţională O.U.G. nr. 22/1997, care a stat la baza stabilirii salariilor.
Curtea de Conturi, în compunerea prevăzută de art. 56 din Legea nr. 94/1992, prin decizia nr. 107 din 8 octombrie 2000, a admis recursul în anulare jurisdicţional, a modificat decizia nr. 168 din 6 aprilie 2000, respingând recursurile jurisdicţionale declarate de C. D. şi D. V., pentru motivul invocat de procurorul general financiar.
împotriva acestei decizii au declarat recurs C.
D. şi D. V. susţinând, în esenţă, că nu au culpă, deoarece plata salariilor s-a făcut în temeiul unei hotărâri a Consiliului Local, nerevocată sau anulată.
Recursurile sunt fondate.
Plăţile, cu titlu de salariu, au fost făcute în temeiul
H. nr. 169/1997 a Consiliului Local al Municipiului Sibiu, adoptată în temeiul O. U. G. nr. 22/1997 în vigoare la data adoptării hotărârii.
Decizia atacată se fondează în principal pe argumentul declarării neconstituţionale a O. U. G. nr. 22/1997 prin Decizia Curţii Constituţionale.
Dar această hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Sibiu a fost supusă controlului de legalitate judecătoresc, iar Tribunalul Sibiu, prin sentinţa civilă nr. 193/E din 10 martie 1998, rămasă definitivă şi irevocabilă, a constatat că este legală şi temeinică.
Or, dacă hotărârea nr. 169/1997, care a stat la baza plăţii salariilor, nu a fost revocată sau anulată, ci, dimpotrivă a fost confirmată de o instanţă judecătorească, se reţine că, pentru stabilirea lipsei culpei celor care au făcut plăţi, este nerelevantă împrejurarea că O. U. G. nr. 22/1997 este neconstituţională, conform Deciziei nr. 83/1998 a Curţii Constituţionale.
Pentru aceste motive, se reţine că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru angajarea răspunderii civile delictuale a numiţilor C. D. şi D. V.
S-au admis recursurile, s-a casat decizia atacată şi s-a respins recursul în anulare jurisdicţional declarat de procurorul general financiar.
| ← Acţiune. Excepţia tardivităţii şi a inadmisibilităţii.... | Magistrat decedat. Pensia cuvenită soţiei → |
|---|
