Acte exceptate de la controlul instanţei de contencios administrativ. Anularea unui act adoptat de Delegaţia Comisiei Europene in România
| Comentarii |
|
Metodologiei de evaluare a proiectelor în vederea obţinerii finanţării din fonduri europene, nu îi sunt aplicabile dispoziţiile legii române. Constituind un act adoptat de Delegaţia Comisiei Europene în România, dreptul de a-l cenzura aparţine forurilor competente din cadrul Uniunii Europene. Astfel, potrivit art. 2 lit. a din Legea nr. 29/ 1990 a contenciosului administrativ, nu pot fi atacate în justiţie, între altele, actele referitoare la interpretarea şi executarea actelor internaţionale la care România este parte.
(Secţia de contencios administrativ, decizia nr. 1939 din 21 mai 2003)
- Extras -
SC “I.” SRL Suceava a formulat cerere de chemare în judecată a pârâţilor Guvernul României, A. N., prim-ministru, Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, L.C. şi M.D., ministru şi respectiv secretar de stat la Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est, A.C., director al agenţiei sus-menţionate şi preşedintele comisiei de evaluare şi selecţie a proiectelor pentru licitaţia “Program Phare 2000, coeziune economică şi socială, Dezvoltarea Resurselor Umane” în contextul restructurării industriale, sesiunea octombrie 2001.
Reclamanta a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea actului administrativ de autoritate de specialitate (norme metodologice), partea referitoare la criteriul celor 67 puncte pentru selectarea proiectelor în vederea finanţării licitaţiei Program Phare 2000, act emis de Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, intitulat “metodologie de evaluare", precum şi recunoaşterea dreptului societăţii de a primi grantul solicitat pentru proiectul depus în vederea finanţării şi obligarea pârâţilor, în solidar, la repararea pagubei cauzate de 514.000 euro, plus dobânda de 8% pe an.
Reclamanta a arătat că în luna octombrie 2001 a depus un proiect pentru care a solicitat finanţarea, prin grant în cadrul programului Phare 2000, coeziune economică şi socială, dezvoltarea resurselor umane.
Cererea societăţii a fost respinsă prin scrisoarea nr. 1288/4 iulie 2002, emisă de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est, cu motivaţia că proiectul “a întrunit un punctaj inferior pragului minim de 67 puncte stabilit de către Delegaţia Comisiei Europene în România". Criteriul celor 67 de puncte, stipulat în “Metodologia de evaluare", elaborată şi aprobată de Ministerul Dezvoltării şi Prognozei şi Delegaţia Comisiei Europene, a fost introdus după depunerea proiectelor fără a fi prevăzut în ghidul solicitantului, care constituie baza legală a procedurilor.
Reclamanta a mai precizat că prin introducerea unui nou criteriu de selectare, care a determinat eliminarea proiectului societăţii, s-a comis o ilegalitate, întrucât, conform actelor normative care reglementează procedurile de depunere, evaluare şi selectare a proiectelor, acestea se desfăşoară exclusiv pe baza condiţiilor şi criteriilor publicate în Practicai Guide, cerinţe care în nici un caz nu pot fi schimbate după depunerea proiectelor.
Curtea de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ a respins acţiunea ca inadmisibilă, reţinându-se că, întrucât acţiunea vizează metodologia de evaluare şi selectare a proiectelor depuse în vederea obţinerii finanţării din fonduri comunitare, norme metodologice aprobate de Delegaţia Comisiei Europene în România, actul contestat este exceptat cenzurii instanţei de contencios administrativ.
Astfel, potrivit art. 2 lit. a din Legea nr. 29/1990 a contenciosului administrativ, nu pot fi atacate în justiţie, între altele, actele referitoare la interpretarea şi executarea actelor internaţionale la care România este parte.
împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta SC “I.” SRL Suceava, invocând cazurile de modificare prevăzute de art. 307 pct. 7,8,9 şi 10 C. pr. civ., în sensul că hotărârea cuprinde motive contradictorii, este lipsită de temei legal şi dată cu aplicarea greşită a legii, iar instanţa a interpretat greşit actul dedus judecăţii, fără a se pronunţa asupra stabilirii naturii juridice reale a actelor la care face referire art. 2 din Legea nr. 29/1990.
Astfel, textul de lege sus-menţionat nu-şi găseşte aplicare, întrucât, potrivit prevederilor art. 2 lit. a din Legea nr. 29/1990 sunt exceptate controlului în contencios administrativ actele de o natură specială, care privesc cerinţe superioare ale societăţii, respectiv actele de guvernământ, în cadrul cărora se cuprind toate măsurile luate pentru ocrotirea unui interes general privitor la ordinea publică, la siguranţa statului, internă şi externă, sau la alte cerinţe de ordine superioară.
Referitor la înscrisul a cărui anulare s-a solicitat, reclamanta a precizat că acesta este un act administrativ ordinar, care nu întruneşte natura şi caracteristicile actului de guvernământ, nefiind necesar şi introdus ilegal, în contradicţie cu normele după care trebuia să se desfăşoare licitaţia.
Recursul este nefondat.
Astfel, susţinerile reclamantei privind admisibilitatea acţiunii, în raport de natura juridică a actului contestator, nu au suport legal.
Pentru ca o instanţă să poată decide asupra unei cereri cu privire la drepturi şi obligaţii, este necesar ca ea să fie competentă să analizeze atât chestiunile de fapt, cât şi normele de drept aplicabile litigiului cu care a fost învestită.
în cauză, instanţa a reţinut în mod justificat că nu este competentă să hotărască asupra anulării actului contestat şi a cererilor conexe, normele europene, în categoria cărora se cuprinde şi înscrisul în litigiu, nefiind supuse cenzurii instanţelor româneşti.
Astfel cum rezultă din actele dosarului, criteriul celor 67 de puncte stipulat în metodologia specială de evaluare din punct de vedere tehnic şi financiar, utilizată pe parcursul întregului proces de evaluare, a fost propus de Ministerul Dezvoltării şi Prognozei şi aprobat de delegaţia Comisiei Europene în România prin adresa nr. 563/27 noiembrie 2001.
Aşadar, Curtea reţine că metodologiei de evaluare, care aplică de fapt criteriile stabilite iniţial în Ghidul Solicitantului, nu-i sunt aplicabile dispoziţiile legislaţiei româneşti. Constituind un act adoptat de Comisia Uniunii Europene, dreptul de a-l cenzura aparţine forurilor competente din cadrul Uniunii Europene.
în consecinţă, Curtea constată că nu poate fi vorba de un refuz nejustificat al instanţei de a judeca, astfel cum a pretins reclamanta.
Recursul a fost respins ca nefondat.
| ← Anulare parţială a certificatului de atestare a dreptului de... | Act administrativ. Suspendarea executării. Condiţii → |
|---|
