CSJ. Decizia nr. 1215/2003. Contencios. La încheiere,suspendare licitatie. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1215/2003
Dosar nr. 2861/2002
Şedinţa publică din 26 martie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
Prin cererea formulată la data de 10 octombrie 2002, reclamanţii C.V., A.T., Ş.D., I.V., D.V. şi M.I. au chemat în judecată pe pârâţii Guvernul României, Administraţia Rezervaţiei Biosferei „elta Dunării şi Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, solicitând ca pe calea ordonanţei preşedenţiale să se dispună suspendarea licitaţiei publice deschise, cu preselecţie, organizate pentru concesionarea valorificării potenţialului piscicol din zonele Cotul Pisicii – Isaccea, Casla Vadanei – Perişor şi Gura Dranov – braţ Sf. Gheorghe Km.0.
În motivarea cererii, reclamanţii au învederat că organizarea şi desfăşurarea acestei licitaţii s-a dispus prin HG nr. 311/2002, pe care au atacat-o în justiţie, acţiunea privind anularea acestei hotărâri fiind în curs de judecată.
Reclamanţii au motivat urgenţa cererii, întrucât li se încalcă dreptul lor de preempţiune, în desfăşurarea activităţii de pescuit în Delta Dunării, garantat prin Legea nr. 82/1993, care prevede dreptul populaţiei locale de a-şi păstra activităţile tradiţionale.
Prin încheierea nr. 123 din 14 octombrie 2002, Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ, a admis cererea şi a dispus, în baza art. 581 C. proc. civ., suspendarea licitaţiei, până la soluţionarea cauzei pe fond.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că măsura suspendării licitaţiei este necesară, întrucât reclamanţii, fiind persoane autorizate în baza Decretului-lege nr. 54/1990, fără alte surse de venit decât cele realizate din pescuit, nu mai pot desfăşura această activitate, viitorul concesionar al zonei având doar obligaţia de a-i angaja timp de un an.
Împotriva încheierii a declarat iniţial recurs Guvernul României, invederând că solicitarea reclamanţilor trebuia respinsă ca inadmisibilă, hotărârea fiind dată cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990. Cererea de suspendare a fost greşit analizată şi admisă în baza art. 581 C. proc. civ., în condiţiile în care există o reglementare specială, respectiv art. 9 din Legea nr. 29/1990, potrivit căruia în cazuri bine justificate şi pentru a preveni producerea unei pagube iminente, reclamantul poate cere instanţei să dispună suspendarea executării actului administrativ, până la soluţionarea acţiunii.
Ulterior, la 26 martie 2003, a depus la dosar recurs şi pârâta Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării", cerere care a fost primită ca declarată în termen, în raport cu împrejurarea că încheierea s-a pronunţat în lipsa acestei instituţii care nu a fost citată, hotărârea nefiind comunicată nici unei părţi.
Pârâta a invocat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., hotărârea fiind lipsită de temei legal. Astfel, pârâta a arătat că, după admiterea cererii pe cale de ordonanţă preşedenţială, aceeaşi instanţă a respins acţiunea, în anularea HG nr. 311/2002, ca inadmisibilă, întrucât a fost formulată fără îndeplinirea procedurii prealabile prevăzute de art. 5 din Legea nr. 29/1990.
Examinând cauza în raport cu motivele invocate şi având în vedere prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că ambele recursuri sunt întemeiate, urmând a fi admise şi a se dispune casarea încheierii atacate şi respingerea cererii de suspendare, ca inadmisibilă.
Astfel, cum rezultă din probele dosarului, reclamanţii au solicitat instanţei de contencios administrativ, anularea HG nr. 311/2002, pentru aprobarea concesionării valorificării resurselor piscicole din unele zone din domeniul public naţional aflate în Delta Dunării, hotărâre prin care s-a dispus şi ca această concesionare să se facă prin licitaţii publice deschise, cu preselecţie.
Ulterior formulării acestei acţiuni, formând obiectul dosarului nr. 1365/2002 al Curţii de Apel Constanţa, reclamanţii au solicitat în cauza de faţă suspendarea executării HG nr. 311/2002, respectiv a licitaţiei publice deschise, aflate în curs de desfăşurare.
Motivul invocat de recurentul Guvernul României, privind greşita soluţionare a cererii de suspendare pe calea ordonanţei preşedenţiale, prevăzută de art. 581 C. proc. civ., este întemeiat, o atare cerere, ca măsură provizorie, neputând fi soluţionată într-o altă procedură judiciară, decât cea aplicabilă fondului litigiului.
Acţiunea de anulare a HG nr. 311/2002 fiind formulată în temeiul Legii nr. 29/1990 şi cererea de suspendare a executării unora din prevederile actului administrativ atacat trebuia soluţionată tot în conformitate cu dispoziţiile Legii contenciosului administrativ.
Acest act normativ prevede în art. 9, condiţiile în care poate fi dispusă măsura provizorie a suspendării executării actului administrativ, a cărui anulare s-a solicitat, respectiv în cazuri bine justificate şi pentru a se preveni producerea unei pagube iminente.
Fără a verifica dacă natura pricinii nu ar condiţiona aplicarea prevederilor art. 9 din Legea nr. 29/1990, privind suspendarea executării, instanţa de fond s-a pronunţat asupra acestei măsuri provizorii, în temeiul art. 581 C. proc. civ., pe calea ordonanţei preşedenţiale.
Cât timp în legea specială a contenciosului administrativ, sub incidenţa căreia s-a judecat fondul litigiului, este prevăzută o reglementare expresă privind suspendarea executării actului atacat, soluţionarea acestei cereri într-o altă procedură judiciară este nelegală.
De menţionat că, ulterior pronunţării încheierii recurate, Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ, a soluţionat şi fondul pricinii, dispunând prin sentinţa civilă nr. 164 din 21 noiembrie 2002, respingerea ca inadmisibilă, a acţiunii de anulare a HG nr. 311/2002.
În raport cu cele expuse mai sus, Curtea, admiţând cele două recursuri, va casa încheierea atacată şi va respinge cererea de suspendare, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Guvernul României, împotriva încheierii nr. 123/CA din 14 octombrie 2002, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ, în dosarul nr. 1471/CA/2002, precum şi recursul declarat de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării Tulcea, împotriva aceleiaşi încheieri.
Casează încheierea atacată şi respinge cererea de suspendare, ca inadmisibilă.
| ← CSJ. Decizia nr. 1213/2003. Contencios. Anulare ordin M.I.R.... | CSJ. Decizia nr. 1219/2003. Contencios. Anulare act control... → |
|---|
