CSJ. Decizia nr. 1313/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi confom Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1313/2003
Dosar nr. 2878/2002
Şedinţa publică din 1 aprilie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul G.T. a solicitat, pe calea acţiunii în contencios administrativ, anularea hotărârii nr. 994 din 9 aprilie 2002, emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor şi recunoaşterea calităţii de beneficiar al OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
În motivare acţiunii sale, reclamantul a arătat că s-a născut în refugiu şi a suferit şi el efectele strămutării părinţilor.
Curtea de Apel Oradea, prin sentinţa nr. 512/CA/2002 – P din 7 octombrie 2002, a admis excepţia tardivităţii şi a respins ca tardivă, acţiunea reclamantului.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că în raport cu data primirii hotărârii contestate, acţiunea reclamantului a fost înregistrată cu depăşirea termenului legal de 30 de zile.
Împotriva acestei hotărări reclamantul a formulat recurs, susţinând că în mod greşit instanţa de fond a reţinut excepţia de tardivitate a cererii şi i-a respins acţiunea, deoarece instanţei, în baza rolului activ, îi revenea obligaţia de a-l repune în termenul prevăzut de lege, câtă vreme pe fond are dreptate.
Recursul este nefondat.
Potrivit prevederilor art. 7 alin. (4) din Legea nr. 189/2000, privind aprobarea OG nr. 105/1999, „împotriva hotărârii, persoana interesată poate face contestaţia la curtea de apel, în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii".
Cum reclamantului i s-a comunicat hotărârea nr. 994 din 9 aprilie 2002, a Casei Judeţene de Pensii Bihor, la data de 22 aprilie 2002, iar acţiunea a fost înregistrată la 26 iulie 2002, este de necontestat că nu a fost respectat termenul prevăzut de dispoziţiile legale precitate.
În ce priveşte susţinerea recurentului-reclamant privind obligaţia instanţei de a-l repune în termen, se reţine că potrivit prevederilor art. 103 alin. (1) C. proc. civ., „neexecutarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal, atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei".
Or, în cauză, reclamantul nu a făcut dovada existenţei unei împrejurări care să-l fi împiedicat să introducă contestaţia în termenul prevăzut de lege.
În consecinţă, se constată că prima instanţă a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, iar recursul fiind nefondat, se va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de G.T., împotriva sentinţei nr. 512/CA/2002 – P din 7 octombrie 2002 a Curţii de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 aprilie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1311/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... | CSJ. Decizia nr. 1315/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
