CSJ. Decizia nr. 1665/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1665/2003
Dosar nr. 95/2003
Şedinţa publică din 6 mai 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 2 august 2002, reclamanta C.A. a a solicitat anularea hotărârii nr. 957 din 9 iulie 2002 a Casei Judeţene de Pensii Cluj şi obligarea pârâtei să-i recunoască reclamantei calitatea de beneficiară a OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000 şi OG nr. 242/2000, aprobată prin Legea nr. 367/2001 şi HG nr. 127/2000, privind aprobarea Normelor de aplicare a OG nr. 105/1999.
În motivarea acţiunii sale, reclamanta a arătat că s-a născut în refugiu şi a apreciat că are acelaşi statut de refugiat, ca şi părinţii săi.
Tribunalul Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin încheierea civilă nr. 4259/C/2002 din 19 septembrie 2002, a declinat competenţa soluţionării pricinii la Curtea de Apel Cluj, în baza dispoziţiilor Legii nr. 189/2000 şi cele ale art. 158 şi art. 159 pct. 2 C. proc. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 545 din 28 noiembrie 2002, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea şi în consecinţă, a dispus anularea hotărârii nr. 957 din 9 iulie 2002 şi a obligat pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de strămutat în perioada 22 ianuarie 1942 – 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile băneşti cuvenite, începând cu 1 iunie 2002.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că reclamanta s-a născut în perioada în care părinţii săi s-au aflat în refugiu şi a apreciat că şi reclamanta are calitatea de refugiat, astfel că beneficiază de drepturile conferite de Legea nr. 189/2000.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen pârâta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, reiterând aspectele legate de situaţia de fapt ale pricinii şi invocând greşita interpretare a dispoziţiilor Legii nr. 189/2000 şi ale HG nr. 127/2002.
Examinând sentinţa atacată, în raport cu criticile formulate, cu probele administrate şi dispoziţiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000 ,beneficiază de drepturile conferite de acest act normativ, persoanele de cetăţenie română care, în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945, au avut de suferit persecuţii din motive etnice, fiind strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Prin HG nr. 127/2000 au fost asimilate persoanelor strămutate, şi cele refugiate.
Textele legale au avut în vedere persecuţia din motive etnice la care au fost supuse unele persoane de cetăţenie română, fără a face distincţie între părinţi şi copiii născuţi în perioada de refugiu. Nu există nici o raţiune pentru care copiilor născuţi în timpul refugiului părinţilor să nu li se acorde drepturile prevăzute de OG nr. 105/1999, soluţia instanţei de fond fiind echitabilă.
Cum reclamanta s-a născut la data de 22 ianuarie 1942, în localitatea Orlat, judeţul Sibiu, localitate în care se refugiaseră părinţii săi, curtea de apel a apreciat în mod corect că acesteia îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 189/2000.
În consecinţă, faţă de cele ce preced, se constată că hotărârea primei instanţe este legală şi temeinică, iar recursul fiind nefondat, se va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj, împotriva sentinţei civile nr. 545 din 28 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1664/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... | CSJ. Decizia nr. 1666/2003. Contencios.. Stabilirea competenţei → |
|---|
