CSJ. Decizia nr. 3122/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 3122/2003
Dosar nr. 1808/2003
Şedinţa publică din 9 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 256/2003, pronunţată la data de 20 martie 2003 în dosarul nr. 1159/2003, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea formulată de D.V. şi a anulat hotărârea nr. 6857 din 21 ianuarie 2003, adoptată de Comisia de specialitate din cadrul Casei Judeţene de Pensii Cluj, care a fost obligată să-i recunoască statutul de refugiat pentru perioada 12 ianuarie 1943 – 6 martie 1945 şi începând cu data de 1 ianuarie 2003, să-i acorde drepturile prevăzute de OG nr. 105/1999.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de apel a reţinut, în esenţă, că reclamantul s-a născut la data de 12 ianuarie 1943 în oraşul Sibiu, unde părinţii săi se aflau refugiaţi din localitatea de domiciliu, oraşul Cluj, ca urmare a persecuţiilor exercitate asupra lor din motive etnice, după cedarea Ardealului de Nord prin Dictatul de la Viena, având astfel statutul părinţilor săi.
Împotriva acestei soluţii a formulat recurs Casa Judeţeană de Pensii Cluj susţinând, în esenţă, că prevederile art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999 şi ale art. 2 din HG nr. 127/2002, nu includ şi categoria persoanelor născute în localităţile de refugiu, asupra cărora nu au fost exercitate persecuţii.
Recursul este nefondat.
Este necontestat faptul că reclamantul s-a născut la data de 12 ianuarie 1943 în oraşul Sibiu, judeţul Sibiu, unde părinţii se refugiaseră din localitatea de domiciliu, ca urmare a persecuţiilor etnice exercitate după Dictatul de la Viena.
Potrivit prevederilor art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile prezentei ordonanţe persoana, cetăţean român care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuţii etnice, aflându-se în una dintre cele 6 situaţii enumerate.
Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanţei, rezultă că obiectul, cât şi scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective în perioada arătată, din motive etnice.
Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înţeleasă atât persoana care a suferit acele persecuţii în mod nemijlocit, cât şi acelea care au suferit persecuţiile respective în mod indirect, prin consecinţele care s-au răsfrânt nemijlocit asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinţii lor s-au refugiat sau au fost strămutaţi, ca urmare a unor persecuţii din motive etnice şi au suferit astfel toate consecinţele nefavorabile ce au decurs din această situaţie.
Or, în cauză este necontestat că reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinţii săi au fost nevoiţi să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleaşi consecinţe nefavorabile şi prejudicii, pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a persecuţiilor etnice exercitate.
Că legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor celor care au fost victimele şi/sau au avut de suferit ca urmare a persecuţiilor din motive etnice, rezultă şi din împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din OG nr. 105/1999 şi soţului supravieţuitor.
Deci, dacă legiuitorul a înţeles să acorde o indemnizaţie lunară soţului supravieţuitor, care nu a suferit persecuţiile şi nici consecinţele persecuţiilor din motive etnice, a fortiori trebuie să beneficieze de aceleaşi drepturi compensatorii copilul care, fiind născut în perioada refugiului, a suferit în mod direct toate consecinţele nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale, ca urmare a persecuţiilor etnice.
Cu această motivare, soluţia Curţii de apel este legală şi temeinică, urmând ca recursul să fie respins ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 256 din 20 martie 2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3121/2003. Contencios | CSJ. Decizia nr. 3123/2003. Contencios → |
|---|
