CSJ. Decizia nr. 3275/2003. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 3275
Dosar nr.732/200.
Şedinţa publică din 17 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 20 decembrie 2002, reclamantul F.R. a solicitat anularea hotărârii nr. 4083 din 6 decembrie 2002 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Bihor şi obligarea ei să-i recunoască calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamantul a susţinut că s-a născut la 18 octombrie 1943 în localitatea Arad, în perioada în care părinţii săi erau strămutaţi.
Curtea de Apel Oradea, prin sentinţa nr. 58/CA/P din 27 ianuarie 2003 a admis acţiunea introdusă de reclamantul F.R., a anulat hotărârea nr. 4083 din 6 decembrie 2002 emisă de pârâtă şi a obligat-o să-i recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al OG nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările şi completările ulterioare.
Împotriva acestei sentinţe considerată nelegală şi netemeinică a declarat recurs Casa Judeţeană de Pensii Bihor, care a susţinut că reclamantul nu era născut la data strămutării părinţilor săi şi ca urmare nu avea un domiciliu de unde să fi fost strămutaţi în altă localitate decât cea de domiciliu din motive etnice, aşa cum expres şi limitativ prevede art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, că această lege prevede stabilirea domiciliului obligatoriu ca situaţie distinctă de acordare a drepturilor, deci nu pot beneficia de prevederile acestei legi copiii care s-au născut ulterior strămutării părinţilor şi că strămutarea în altă localitate decât cea de domiciliu este o modalitate de persecuţie etnică, cu condiţia ca persoana respectivă să existe cu capacitate juridică la data strămutării şi să fi avut un domiciliu într-o localitate unde să fi fost strămutată sau să se fi refugiat.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi examinate în continuare.
Din analiza actelor şi lucrările dosarului, rezultă că reclamantul s-a născut în perioada în care părinţii s-au aflat în refugiu, respectiv 18 octombrie 1943.
Faţă de această stare de fapt, se apreciază că şi reclamantul are calitate de refugiat pentru perioada cuprinsă între data naşterii, 6 iulie 1942 şi data încetării refugiului.
Pentru aceasta, s-a avut în vedere că s-a dovedit situaţia de refugiaţi a părinţilor reclamantului, astfel că şi acesta, minor fiind, a avut această situaţie.
În considerarea dispoziţiilor art. 100 C. fam. şi art. 14 alin. (1) din Decretul nr. 3/1945, se reţine că pentru reclamantul minor era exclus alt domiciliu decât cel al părinţilor săi. Pe de altă parte, având în vedere vârsta reclamantului la acea dată, era exclusă şi manifestarea de voinţă a acesteia în sensul alegerii unui alt domiciliu, luând în considerare dispoziţiile art. 8 din Decretul nr. 31/1954.
Este de observat şi faptul că dispoziţiile legale aplicabile persoanelor strămutate nu prevăd în mod imperativ înlăturarea persoanelor născute în refugiu de la acordarea drepturilor băneşti.
Ţinând cont şi de contextul general în care cetăţenii români au suferit prejudicii prin refugiere, se apreciază că pentru motive de echitate nu se justifică aplicarea unui tratament discriminatoriu minorilor, refugiaţi împreună cu părinţii sau născuţi în refugiu, statul având îndatorirea de protecţie şi sprijin în mod egal tuturor cetăţenilor săi.
În considerarea celor expuse anterior se apreciază ca fiind nefondate susţinerile prezentate de către recurentă, în motivele de recurs referitoare la schimbarea domiciliului şi la persecuţia din motive etnice.
Prin Legea nr. 586/2002 s-au modificat dispoziţiile art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1998 aprobată prin Legea nr. 189/2000 şi s-a prevăzut că beneficiază de dispoziţiile acestui act normativ şi refugiaţi.
Calitatea de refugiat este un statut al persoanei, iar copiii născuţi în refugiu, dobândesc statutul juridic al părinţilor, ei fiind în momentul naşterii refugiaţi.
În concluzie, reclamantul a dobândit statutul de refugiat al părinţilor prin naştere, motiv pentru care recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Bihor împotriva sentinţei civile nr. 58/CA/P din 27 ianuarie 2003 a Curţii de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 17 octombrie 2003.
Judecător,
Judecător,
Judecător,
Fol.Robescu
Mg.Dumitru
N.Iorgovan
MAGISTRAT ASISTENT,
G.Găinuşă
Red.
G.G.
Dact.
N.G.
6 ex.
| ← CSJ. Decizia nr. 3274/2003. Contencios | CSJ. Decizia nr. 3276/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
