CSJ. Decizia nr. 3279/2003. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 3279
Dosar nr. 1912/200.
Şedinţa publică din 17 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 29 ianuarie 2003, reclamantul M.I. a solicitat anularea hotărârii nr. 6260 din 17 decembrie 2002 emisă de Casa de Pensii Cluj, în sensul de a fi obligată pârâta să-i acorde drepturile prevăzute de OG nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, întrucât are calitatea de persoană refugiată, în sensul actelor normative menţionate, fiind născut în refugiu, în data de 6 iulie 1942.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 235 din 19 martie 2003 a admis acţiunea formulată de M.I., a dispus anularea hotărârii nr. 6260 din 17 decembrie a Casei Judeţene de Pensii Cluj şi a obligat pârâta să recunoască reclamantului statutul de persoană refugiată pentru perioada 6 iulie 1942 – 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile corespunzătoare începând cu data de 1 decembrie 2002.
Împotriva acestei sentinţe considerată nelegală şi netemeinică a declarat recurs Casa judeţeană de Pensii Cluj, susţinând că cererea petentului a fost respinsă întrucât acesta s-a născut în localitatea Craiova din părinţi care s-au refugiat anterior naşterii în această localitate, fiind prigoniţi din motive etnice, iar în conformitate cu prevederile HG nr. 127/2002, pentru ca o persoană să dobândească calitatea de refugiat în sensul acestui act normativ, este necesar ca datorită persecuţiilor etnice la care a fost supusă, să îşi schimbe domiciliul în altă localitate, ori reclamantul nu şi-a schimbat domiciliul, fiind născut în localitatea Craiova şi nu a suferit persecuţii din motive etnice, localitatea Craiova aparţinând Statului Român.
Nefiind îndeplinite aceste două condiţii, M.I. a fost încadrat abuziv de către instanţa de fond în categoria persoanelor refugiate prevăzută de art. 2 din HG nr. 127/2002.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi examinate în continuare.
Din analiza actelor şi lucrările dosarului, rezultă că reclamantul s-a născut în perioada în care părinţii s-au aflat în refugiu, respectiv 6 iulie 1942.
Faţă de această stare de fapt, se apreciază că şi reclamantul are calitate de refugiat pentru perioada cuprinsă între data naşterii, 6 iulie 1942 şi data încetării refugiului.
Pentru aceasta, s-a avut în vedere că s-a dovedit situaţia de refugiaţi a părinţilor reclamantului, astfel că şi acesta, minor fiind, a avut această situaţie.
În considerarea dispoziţiilor art. 100 C. fam. şi art. 14 alin. (1) din Decretul nr. 3/1945, se reţine că pentru reclamantul minor era exclus alt domiciliu decât cel al părinţilor săi. Pe de altă parte, având în vedere vârsta reclamantului la acea dată, era exclusă şi manifestarea de voinţă a acesteia în sensul alegerii unui alt domiciliu, luând în considerare dispoziţiile art. 8 din Decretul nr. 31/1954.
Este de observat şi faptul că dispoziţiile legale aplicabile persoanelor strămutate nu prevăd în mod imperativ înlăturarea persoanelor născute în refugiu de la acordarea drepturilor băneşti.
Ţinând cont şi de contextul general în care cetăţenii români au suferit prejudicii prin refugiere, se apreciază că pentru motive de echitate nu se justifică aplicarea unui tratament discriminatoriu minorilor, refugiaţi împreună cu părinţii sau născuţi în refugiu, statul având îndatorirea de protecţie şi sprijin în mod egal tuturor cetăţenilor săi.
În considerarea celor expuse anterior se apreciază ca fiind nefondate susţinerile prezentate de către recurentă, în motivele de recurs referitoare la schimbarea domiciliului şi la persecuţia din motive etnice.
Prin Legea nr. 586/2002 s-au modificat dispoziţiile art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1998 aprobată prin Legea nr. 189/2000 şi s-a prevăzut că beneficiază de dispoziţiile acestui act normativ şi refugiaţi.
Calitatea de refugiat este un statut al persoanei, iar copiii născuţi în refugiu, dobândesc statutul juridic al părinţilor, ei fiind în momentul naşterii refugiaţi.
În concluzie, reclamantul a dobândit statutul de refugiat al părinţilor prin naştere, motiv pentru care recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 235 din 19 martie 2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 17 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3276/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... | CSJ. Decizia nr. 328/2003. Contencios. Anulare decizie M.F.... → |
|---|
