CSJ. Decizia nr. 3455/2003. Contencios. împotriva Hotarârii B.N.R. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 3455/2003
Dosar nr. 1639/2002
Şedinţa publică din 24 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
S.I.F. B.C. S.A., în contradictoriu cu Banca Naţională a României, a solicitat anularea Ordinului nr. 36 din 26 martie 2002, emis de Viceguvernatorul Băncii Naţionale a României şi obligarea pârâtei să-i recunoască dreptul de a deţine orice cotă de participaţie în capitalul social al unei bănci, cu respectarea art. 4 din OUG nr. 54/1998, modificată prin Legea nr. 164/1999.
Totodată, solicită a se constata refuzul nejustificat al pârâtei de a-i rezolva contestaţia formulată împotriva Ordinului nr. 36 din 26 martie 2002, înaintată la Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, sub nr. 2158 din 29 martie 2002, cu nr. de înregistrare 13446 din 1 aprilie 2002.
După înaintarea contestaţiei, cu adresa nr. 1914 din 19 aprilie 2002, Banca Naţională a României a comunicat Ordinul Guvernatorului, sub nr. 193 din 18 aprilie 2002, prin care, până la intrarea în vigoare a noii legislaţii, aplicabile celor cinci societăţi de investiţii financiare ce provin din reorganizarea şi transferarea fondurilor proprietăţii private, în temeiul prevederilor Legii nr. 133/1996, a dispus suspendarea executării Ordinului nr. 36 din 26 martie 2002, emis de Viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, fără, însă, a rezolva contestaţia S.I.F B.C. SA.
În motivarea cererii, reclamanta arată că Legea nr. 58/1998, modificată prin OUG nr. 137/2001, prevede la art. 70 lit. d), condiţiile în care Banca Naţională a României poate dispune măsuri de genul celor cuprinse în Ordinul nr. 36 din 26 martie 2002:
„Retragerea aprobării acordate acţionarilor semnificativi şi/sau suspendarea exerciţiului dreptului de vot al celorlalţi acţionari, în cazurile în care persoanele respective nu mai îndeplinesc cerinţele prevăzute de prezenta lege şi de reglementările emise în aplicarea acesteia, privind calitatea acţionariatului unei bănci ori înfăptuiesc o politică individuală sau comună care periclitează asupra unei gestiuni prudente şi sănătoase a băncii, în detrimentul interesului deponenţilor şi al altor creditori".
Reglementarea legală priveşte limitativ numai două situaţii în care poate avea loc retragerea aprobării acordate şi/sau suspendarea exerciţiului de vot: încetarea îndeplinirii cerinţelor Legii nr. 58/1998, privind calitatea acţionariatului şi înfăptuirea de către acţionarul sancţionat, a unei politici care periclitează asupra unei gestiuni prudente şi sănătoase a băncii, care, în speţă, nu se regăsesc, astfel nu există nici o legătură între măsurile dispuse de ordinul contestat şi condiţiile stipulate de lege, pentru dispunerea unor astfel de măsuri.
Se susţine că ordinul a fost dat cu aplicarea greşită a OG nr. 24/1993, privind reglementarea constituirii şi funcţionării fondurilor deschise de investiţii şi a societăţilor de investiţii, ca instituţii de intermediere financiară, respectiv atribuţiile date prin lege C.N.V.M., nu pot fi îndeplinite de nici o altă autoritate publică, ordinul fiind dat cu depăşirea atribuţiilor Băncii Naţionale a României.
Ordinul a fost dat cu aplicarea greşită a legii, privitoare la limitele de deţinere ale unei societăţi de investiţii financiare în acţiunile unui emitent, cu aplicarea greşită a art. 26 din Legea nr. 101/1998, iar prin măsurile dispuse se încalcă dreptul de proprietate.
Prin întâmpinare, Banca Naţională a României ridică excepţia inadmisibilităţii acţiunii.
Se arată că prin art. 83 alin. (1) din Legea nr. 58, modificată, se prevede o cale de atac specială, la organul ierarhic superior.
SIF B.C. SA a formulat contestaţie împotriva Ordinului Viceguvernatorului Băncii Naţionale a României, nr. 36/2002, la Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, la 1 aprilie 2002, iar aici soluţionarea contestaţiei a fost suspendată, urmare a suspendării executării acestui ordin, prin Ordinul Guvernatorului nr. 139 din 18 aprilie 2002.
În cauză, nu există refuz de soluţionare a contestaţiei, ci soluţionarea acesteia este suspendată.
În situaţia dată, se solicită anularea unui ordin suspendat de chiar organul emitent, ordin care nu produce efecte juridice, aşa că nu există o vătămare a drepturilor recunoscute de lege, cerinţă cerută de art. 1 din Legea nr. 29/1990.
Şi pe fondul cauzei, soluţia ce se impune este de respingere, întrucât nu este nici o suprapunere între atribuţiile C.N.V.M. şi cele ale Băncii Naţionale a României, sub aspectul supravegherii, aceasta din urmă are atribuţii în ce priveşte autorizarea şi supravegherea, atât a băncilor ca persoane juridice, dar şi asupra acţionarilor lor, astfel că nu se poate reţine o depăşire a atribuţiilor.
Ordinul contestat nu a fost dat cu aplicarea greşită a legii referitoare la limitele de deţinere ale unei societăţi de investiţii financiare în acţiunile unui emitent, iar art. 26 din Legea nr. 101/1998, privind Statutul Băncii Naţionale a României, are aplicabilitate în speţă.
Nici susţinerile cu privire la greşita aplicare a art. 73 şi 71 din Legea nr. 58/1998, Legea bancară, modificată, nu sunt întemeiate, Banca Naţională a României, în momentul în care constată că se depăşesc limitele aprobate, are dreptul să ia măsuri legale pentru încadrarea în limitele aprobate, prin dispunerea faţă de acţionari, de a-şi vinde acţiunile ce le deţin peste aceste limite.
Recursul va fi respins.
Prin Ordinul Viceguvernatorului Băncii Naţionale a României nr. 36 din 26 martie 2002, s-a dispus ca începând cu data de 27 martie 2002, nivelul participaţiilor S.I.F. Banat-Crişana, Moldova, Transilvania, Muntenia, Oltenia, cu capitalul social al băncilor prezentat în anexă, figurează în evidenţele Băncii Naţionale a României, cu un procent de 5%.
De la această dată, exerciţiul drepturilor de vot al celor cinci societăţi de investiţii financiare, pentru acţiunile deţinute la capitalul social al băncilor peste limita de 5%, este suspendat.
Băncile prevăzute în anexa la prezentul ordin, vor anula acţiunile respective, la aceiaşi dată vor emite noi acţiuni, purtând acelaşi număr, care vor fi vândute, urmând ca preţul încasat din vânzare să fie consemnat la dispoziţia dobânditorului iniţial, după reţinerea cheltuielilor ocazionate din vânzare.
S.I.F. B.C. SA a depus contestaţie împotriva Ordinului Viceguvernatorului Băncii Naţionale a României, nr. 36 din 26 martie 2002, la Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, fiind înregistrată sub nr. 13446 din 1 aprilie 2002.
Acesta, la 5 aprilie 2002, a luat act de scrisoarea XIV din 3 aprilie 2002 a Senatului României, prin Comisia pentru Buget, Finanţe şi Bănci şi a hotărât suspendarea executării Ordinului Viceguvernatorului Băncii Naţionale a României nr. 36/2002, până la intrarea în vigoare a noii legislaţii, aplicabile celor cinci societăţi de investiţii financiare şi a hotărât ca soluţionarea pe fond a contestaţiei să se realizeze după adoptarea actului legislativ menţionat.
În condiţiile date, nu se poate reţine că suntem în faţa unui refuz nejustificat de soluţionare a cererii şi că există o vătămare a drepturilor recunoscute de lege.
Prin măsura luată de Consiliul de Administraţie a Băncii Naţionale a României, de suspendare a executării ordinului contestat, practic acesta nu produce efecte juridice nici asupra nivelului participaţiilor societăţilor de investiţii financiare la bănci, nici asupra dreptului de vot şi nici nu s-au anulat acţiunile respective, astfel că nu sunt întrunite cerinţele art. 1 din Legea nr. 29/1990, care impun vătămarea unui drept recunoscut de lege, printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege.
Este real că art. 70 lit. d) din Legea bancară nr. 58/1998, modificată, prevede limitativ numai două situaţii în care poate avea loc retragerea aprobării şi/sau suspendarea exerciţiului dreptului de vot şi că reclamanta le îndeplineşte, însă măsura luată şi care a fost contestată, îşi găseşte temeiul în Legea nr. 58/1998 în cap. I art. 3 lit. i) şi cap. IX Secţiunea a 4-a – situaţia juridică a acţionarilor semnificativi, care se supun legii în ceea ce privesc limitele deţinerii de acţiuni la bănci, dreptul de vot şi aprobarea Băncii Naţionale a României.
OG nr. 24/1993, privind reglementarea constituirii şi funcţionării fondurilor deschise de investiţii şi a societăţilor de investiţii ca instituţii de intermediere financiară, reglementează cadrul general de funcţionare a acestora şi nu există o suprapunere între atribuţiile C.N.V.M. şi cele ale Băncii Naţionale a României, sub aspectul supravegherii.
Banca Naţională a României, ca organ de supraveghere bancară, ia măsuri în ce priveşte acţionarii semnificativi ai băncilor, în limitele art. 73 din Legea nr. 58/1998 – Legea bancară, lucru pe care l-a făcut, dispunând suspendarea exerciţiului dreptului de vot al acţionarilor semnificativi, care nu au obţinut aprobarea Băncii Naţionale a României, conform Secţiunii a IV-a din cap. IX.
Totodată, a dispus acţionarilor semnificativi, prevăzuţi la alin. (1), să-şi vândă în termen de 3 luni, acţiunile deţinute peste participaţia aprobată de Banca Naţională a României. După expirarea acestui termen, dacă acţiunile nu au fost vândute, Banca Naţională a României va dispune băncii, anularea acţiunilor respective, emiterea unor noi acţiuni purtând acelaşi număr şi vânzarea acestora, urmând ca preţul încasat din vânzare să fie consemnat la dispoziţia dobânditorului iniţial, după reţinerea cheltuielilor ocazionate de vânzare.
Reclamanta-recurentă are dreptul de a fi acţionar, în temeiul OG nr. 24/1993, lege-cadru, care în art. 27, stabileşte limitele cumulative şi maximale de a deţine acţiuni la un singur emitent, iar în ceea ce priveşte calitatea de acţionar la bănci, trebuie să respecte Legea nr. 58/1998 – Legea bancară.
Banca Naţională a României, fiind autoritate de autorizare şi supraveghere a sistemului bancar, exercită supravegherea atât a băncilor, cât şi a acţionarilor, în speţă fiind aplicabile dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României.
Nici invocarea de către reclamantă a art. 27 din OG nr. 24/1993, privind reglementarea constituirii fondurilor deschise de investiţii şi a societăţilor de investiţii, ca instituţii de intermediere financiară şi susţinerea că ordinul contestat a fost dat cu aplicarea greşită a legii referitoare la limitele de deţinere ale unei societăţi de investiţii financiare în acţiunile unui emitent, nu poate fi primită.
Articolul citat, reglementează condiţiile cumulative şi limitative pe care trebuie să le îndeplinească o societate de investiţii, când face investiţii în valori mobiliare la un singur emitent şi nu numai condiţia să nu depăşească 10% din valoarea activului societăţii de investiţii, cum se susţine de recurentă.
Nu poate fi reţinută nici apărarea că, ordinul contestat face o aplicare greşită a art. 73 şi 71 din Legea bancară nr. 58/1998, modificată. Chiar dacă anterior Banca Naţională a României a aprobat participaţiile S.I.F. B.C. SA, constatând că s-au depăşit limitele aprobate, are dreptul să ia măsuri legale pentru încadrarea în aceste limite, prin dispunerea faţă de acţionari de a-şi vinde acţiunile ce le deţin peste aceste limite.
Pentru a justifica anularea ordinului contestat, recurenta-reclamantă a susţinut că acesta încalcă dreptul de proprietate, drept fundamental consfinţit de Legea fundamentală.
Art. 41 din Constituţia României, invocat, nu poate fi reţinut, întrucât nu ne aflăm în situaţia exproprierii pentru o cauză de utilitate publică, or acest drept trebuie exercitat în limitele legii.
În consecinţă, recursul urmează a fi respins în baza art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de S.I.F. B.C. S.A. Arad împotriva Ordinului nr. 36 din 26 martie 2002, emis de Viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3444/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... | CSJ. Decizia nr. 3456/2003. Contencios. Anulare ordin M.E.C.... → |
|---|
