ICCJ. Decizia nr. 3769/2003. Contencios. Suspendare executare H.G. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 3769/2003
Dosar nr. 3397/2003
Şedinţa publică din 7 noiembrie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Cu cererea înregistrată la 8 august 2003 şi completată cu cererea depusă la 12 august 2003, reclamanta SC A.V. SA Brăila a solicitat, ca pe cale de ordonanţă preşedenţială, să se dispună suspendarea aplicării HG nr. 512/2002 şi suspendarea executării lucrărilor începute în baza acestei hotărâri, de Consiliul Local al municipiului Galaţi, precum şi plata de daune, în sumă de 100.000.000 lei pe fiecare zi, în cazul continuării lucrărilor de construcţii în arealul de 1000 ha, transmise în proprietatea publică a municipiului Galaţi.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat c, prin acţiunea care face obiectul dosarului nr. 533/2003, a solicitat anularea HG nr. 512/2002, privind transmiterea unui teren în suprafaţă de 1000 ha., situat în judeţul Brăila, din proprietatea privată a statului, în proprietatea publică a municipiului Galaţi. Reclamanta a învederat că prin executarea HG nr. 512/2002, până la soluţionarea dosarului nr. 533/2003, va fi prejudiciată prin exproprierea sa fără justă cauză, deoarece bunurile pentru care s-a dispus scoaterea din funcţiune şi casarea sunt proprietatea sa, ca societate comercială cu capital privat în procent de 100%.
Prin sentinţa civilă nr. 127/F din 26 august 2003, Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamantă şi în temeiul art. 9 din Legea nr. 29/1990, a dispus suspendarea de îndată şi fără somaţie a aplicării H.G nr. 512/2002, precum şi a lucrărilor începute de Consiliul Local al municipiului Galaţi, pe terenul atribuit prin această hotărâre, sub sancţiunea de 100.000.000 lei pe zi daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere, cu începere de la data rămânerii irevocabile a sentinţei, până la soluţionarea dosarului nr. 533/2003 aflat pe rolul aceleiaşi instanţe.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut ca fiind îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 9 din Legea nr. 29/1990, cu motivarea că reclamanta a dovedit pericolul producerii unor însemnate şi imediate prejudicii, prin lucrările pe care Primăria municipiului Galaţi le efectuează deja pe terenul atribuit prin HG nr. 512/2002, mai înainte de a se statua asupra legalităţii acestei hotărâri, în dosarul nr. 533/2003. În acest sens, s-a motivat în hotărârea instanţei de fond că până la judecarea acţiunii de anulare a HG nr. 512/2002, există riscul să fie prejudiciat patrimoniul reclamantei, prin distrugerea unor bunuri proprietatea sa. De asemenea, instanţa de fond a constatat că sunt întrunite condiţiile generale prevăzute de art. 581 C. proc. civ., la care face trimitere art. 9 alin. (2) din Legea nr. 29/1990, respectiv urgenţa şi aparenţa dreptului, precum şi prejudiciul ce l-ar încerca reclamanta prin continuarea lucrărilor de construcţii.
Împotriva acestei sentinţe şi în termen legal, au declarat recurs pârâţii Guvernul României şi Consiliul Local al municipiului Galaţi.
Recurentul Guvernul României a solicitat casarea hotărârii, în baza art. 304 pct. 8, 9 şi 10 C. proc. civ., susţinând că instanţa de fond a aplicat greşit dispoziţiile art. 581 C. proc. civ., într-un litigiu de contencios administrativ, în care măsura provizorie de suspendare a executării actului administrativ nu poate fi dispusă decât în condiţiile prevăzute de art. 9 din Legea nr. 29/1990. De asemenea, recurentul a criticat hotărârea instanţei de fond, pentru aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 29/1990, cu motivarea că intimata-reclamantă nu a dovedit existenţa unor cazuri bine justificate şi pericolul producerii unei pagube iminente, ce nu ar putea fi înlăturat decât prin suspendarea HG nr. 512/2002, care se bucură de prezumţia de legalitate, până la cenzurarea sa pe calea acţiunii în anulare.
În recursul declarat de pârâtul Consiliul Local al municipiului Galaţi a fost criticată hotărârea instanţei de fond, pentru aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 29/1990 şi s-a susţinut că intimata-reclamantă nu a justificat cererea sa printr-un drept sau un interes legitim şi nici urgenţa măsurii, spre a se evita o pagubă iminentă.
Totodată, recurentul a arătat că instanţa de fond nu a analizat actul administrativ, a cărui suspendare s-a dispus şi a reţinut eronat ca fiind încălcat dreptul de proprietate al intimatei-reclamante cu privire la terenul în suprafaţă de 1000 ha şi cu privire la bunurile scoase din funcţiune, deşi în cerere nu s-a invocat un asemenea drept. Consiliul Local al municipiului Galaţi a solicitat casarea hotărârii atacate, şi pentru omisiunea instanţei de fond, de a se pronunţa asupra excepţiei de nulitate a cererii, invocată în baza art. 133 C. proc. civ., întrucât intimata-reclamantă nu a indicat părţile chemate în judecată, încălcând una din condiţiile esenţiale impuse de art. C. proc. civ., pentru cererea de chemare în judecată.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu motivele de casare invocate şi de dispoziţiile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Curtea va admite cele două recursuri, pentru următoarele considerente:
Prin HG nr. 512/2002, s-a aprobat transmiterea unui teren în suprafaţă de 1000 ha, situat în judeţul Brăila, din proprietatea privată a statului, în proprietatea publică a municipiului Galaţi şi în administrarea Consiliului Local al municipiului Galaţi, pentru construcţii de locuinţe şi utilităţi sociale.
Solicitând suspendarea executării HG nr. 512/2002, intimata-reclamantă a motivat că bunurile prevăzute la art. 1 alin. (2) din actul administrativ contestat pe calea acţiunii în anulare, în dosarul nr. 533/2003, alcătuiesc un sistem de irigaţii-desecare-drenaj, proprietatea sa şi că există riscul distrugerii lor prin executarea lucrărilor de construcţii de către Consiliul Local al municipiul Galaţi.
Obiectul cererii de suspendare, astfel cum a fost precizat şi în completarea depusă la 12 august 2003, nu a fost avut în vedere de instanţa de fond, întrucât s-a dispus suspendarea executării întregului act administrativ şi nu numai a acelor prevederi susceptibile prin aplicarea lor, să producă efecte juridice faţă de intimata-reclamantă şi să prejudicieze iminent un drept al său, recunoscut de lege sau un interes legitim.
De asemenea, instanţa de fond nu a avut în vedere conţinutul actului administrativ dedus judecăţii, pronunţându-se greşit şi cu privire la lucrările de construcţii, care reprezintă numai scopul transferului de proprietate aprobat de Guvernul României.
Lucrările de construcţii care se vor efectua pe terenul transmis în proprietatea publică a municipiului Galaţi, nu au făcut obiectul actului administrativ contestat de intimata-reclamantă în condiţiile Legii nr. 29/1990 şi deci instanţa de contencios administrativ nu avea competenţa materială să dispună suspendarea executării lor.
Hotărârea pronunţată în cauză este nelegală şi pentru aplicarea greşită într-un litigiu de contencios administrativ, a dispoziţiilor art. C. proc. civ., privind ordonanţa preşedinţială şi pentru acordarea, fără temei legal, a unor daune cominatorii în cazul neexecutării măsurii de suspendare a efectelor actului administrativ.
Acţiunea de anulare a HG nr. 512/2002 a fost formulată de intimata-reclamantă în baza Legii nr. 29/1990 şi cererea sa de suspendare a executării hotărârii, ca măsură provizorie, nu poate fi soluţionată într-o altă procedură judiciară, decât cea aplicabilă pentru fondul litigiului. Astfel, dispoziţiile art. 581 C. proc. civ. nu erau incidente în cauză, deoarece norma de trimitere cuprinsă în art. 18 din Legea nr. 29/1990, are ca obiect numai acele prevederi de procedură, pentru care nu există o reglementare specială în materia contenciosului administrativ.
De asemenea, se constată că prin hotărârea atacată a fost greşit admisă cererea de daune, fără a se avea în vedere că instanţa de contencios administrativ se pronunţă asupra daunelor compensatorii în condiţiile art. 1 şi art. 11 din Legea nr. 29/1990, pentru repararea prejudiciului cauzat de un act administrativ ilegal, anulat în tot sau în parte, precum şi asupra daunelor cominatorii în condiţiile art. 16 din aceeaşi lege, pentru refuzul de executare a hotărârii date pe fondul cauzei. Nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute în textele de lege menţionate anterior, instanţa de fond a admis neîntemeiat cererea de daune cominatorii, formulată de intimata-reclamantă.
În consecinţă, Curtea va admite ambele recursuri, va casa hotărârea atacată şi rejudecând cauza, va admite în parte cererea formulată de intimata-reclamantă în temeiul art. 9 din Legea nr. 29/1990.
Intimata-reclamantă a susţinut că este proprietara sistemului de irigaţii, drenaj şi desecare, aflat pe terenul transmis în proprietatea publică a municipiului Galaţi şi că pentru aceste bunuri, care reprezintă amenajări de irigaţii, s-a aprobat scoaterea din funcţiune şi casarea, prin art. 1 alin. (2) din HG nr. 512/2002.
În dovedirea susţinerii sale, intimata-reclamantă a depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: balanţa mijloacelor fixe şi studiul de evaluare a societăţii, adresa nr. 3897 din 6. mai 2003 emisă de S.N. Î.F SA, sucursala Brăila şi adresa nr. 22482 din 25 iunie 2003, emisă de Agenţia Domeniilor Statului, prin care se atestă că amenajările de irigaţii care fac obiectul predării conform HG nr. 512/2002 ,aparţin societăţii reclamante.
Faţă de probele administrate, se constată că intimata-reclamantă are un interes legitim să solicite suspendarea executării acelor prevederi din actul administrativ, prin care Guvernul României a aprobat scoaterea din funcţiune şi casarea amenajărilor de irigaţii aflate pe terenul în suprafaţă de 1000 ha, transmis în proprietatea publică a municipiului Galaţi. Totodată, intimata-reclamantă a dovedit pericolul producerii unei pagube iminente în patrimoniul său, prin distrugerea unor bunuri, anterior soluţionării acţiunii în anulare, în care a invocat existenţa dreptului său de proprietate, vătămat prin actul administrativ adoptat de Guvernul României.
În atare situaţie, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 29/1990, Curtea va dispune suspendarea executării prevederilor art. 1 alin. (2) din HG nr. 512/2002, până la soluţionarea acţiunii de fond în dosarul nr. 533/2003 al Curţii de Apel Galaţi şi va respinge celelalte cereri formulate de intimata-reclamantă.
Susţinerea recurentului Consiliul Local al municipiului Galaţi, privind omisiunea instanţei de fond, de a soluţiona excepţia de nulitate a cererii invocată în baza art. 133 alin. (1) C. proc. civ., este nefondată. Instanţa de fond s-a pronunţat motivat asupra excepţiei şi a reţinut corect că cererea intimatei-reclamante cuprinde elementele esenţiale prevăzute de art. 112 C. proc. civ., iar Consiliul Local al municipiului Galaţi şi-a formulat apărări în calitatea procesuală avută în litigiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de Guvernul României şi Consiliul Local Galaţi, împotriva sentinţei civile nr. 127/F din 26 august 2003 a Curţii de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi în fond, admite în parte cererea, în sensul că dispune suspendarea executării art. 1 alin. (2) din HG nr. 512/2002, până la soluţionarea acţiunii pe fond.
Respinge celelalte cereri.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 noiembrie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3765/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 3770/2003. Contencios → |
|---|
