ICCJ. Decizia nr. 3771/2003. Contencios. Conflict negativ de competenta (anulare decizie de imputare). Stabilirea competenţei
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 3771/2003
Dosar nr. 3563/2003
Şedinţa publică din 7 noiembrie 2003
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 10 februarie 2003, contestatoarea O.R. a solicitat anularea deciziei de imputare nr. 12 din 30 decembrie 2002 emisă de C.N. P.R. SA – Direcţia Regională de Poştă Iaşi, prin care i s-a imputat suma de 207.647.933 lei, suspendarea executării deciziei de imputare, până la soluţionarea irevocabilă a contestaţiei şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin Decizia de imputare nr. 12 din 30 decembrie 2002, C.N. P.R. SA – Direcţia Regională de Poştă Iaşi. a imputat contestatoarei O.R., suma de 207.647.933 lei.
În urma controlului efectuat de comisia complexă organizată în cadrul Direcţiei Regionale de Poştă Iaşi, s-a constatat că în perioada 9 mai 2002 – 28 iunie 2002, B.N., fost oficiant la Oficiul Poştal nr. 1 Iaşi, a cauzat o pagubă pârâtei, de 838.200.000 lei, reprezentând valoarea sumelor transferate de B.N. din contul bancar de transfer al Oficiului Judeţean de Poştă Iaşi, în conturile personale ale numiţilor P.R. şi A.I.
Constatând că B.N. nu deţine bunuri mobile şi imobile, fiind insolvabilă, a fost atrasă răspunderea materială subsidiară, pentru recuperarea pagubei de 838.200.000 lei, contestatoarea O.R. urmând să achite suma de 207.647.933 lei, în calitatea sa de oficiant superior.
Tribunalul Iaşi, prin sentinţa civilă nr. 150 din 7 martie 2003, în temeiul art. 158 alin. (3) C. proc. civ., raportat la art. 41 din Legea nr. 94/1992, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Colegiului jurisdicţional al Curţii de Conturi.
La rândul său, Camera de Conturi, Colegiul jurisdicţional Iaşi, prin sentinţa nr. 34 din 24 iunie 2003, reţinând că nu sunt întrunite cumulativ cele trei condiţii imperativ stipulate prin art. 41 din Legea nr. 94/1992 privitor la competenţa materială a organului jurisdicţional, a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei în favoarea Tribunalului Iaşi.
Totodată, constatând ivirea conflictului negativ de competenţă, Colegiul jurisdicţional Iaşi a înaintat dosarul instanţei supreme, pentru pronunţarea unui regulator de competenţă.
Examinând cele două hotărâri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României constată existenţa conflictului negativ de competenţă între instanţele mai sus arătate şi în consecinţă, potrivit art. 20 şi urm. C. proc. civ., va stabili instanţa competentă să judece cauza în raport cu obiectul acesteia şi de dispoziţiile legale în materie.
Potrivit art. 41 din Legea nr. 94/1992, Colegiul jurisdicţional judecă, în primă instanţă, contestaţiile introduse împotriva actelor de imputaţie de către administratorii, gestionarii, contabilii, precum şi de către ceilalţi salariaţi care au participat, împreună cu aceştia, la producerea pagubelor cauzate persoanelor juridice prevăzute la art. 18, în legătură cu formarea, administrarea şi întrebuinţarea resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, precum şi cu gestionarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.
În cauză, prejudiciul creat nu are legătură cu formarea administrativă şi întrebuinţarea resurselor financiare ale statului, suma imputată reprezentând mandate poştale prezentate de clienţi la oficiile poştale, în vederea achitării lor către destinatar.
De altfel, prin art. 155 alin. (6) din Constituţia României din 31 octombrie 2003, până la constituirea instanţelor judecătoreşti specializate, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi vor fi soluţionate de către instanţele judecătoreşti ordinare, iar preluarea activităţii jurisdicţionale şi a personalului instanţelor Curţii de Conturi de către instanţele judecătoreşti a fost reglementată de OUG nr. 117/2003.
Aşadar, urmează a se reţine că judecarea cererii privind anularea deciziei de imputare nr. 12 din 30 decembrie 2002, privind pe O.R. este de competenţa, în primă instanţă, a Tribunalului Iaşi, potrivit art. 2 pct. 1 lit. d) C. proc. civ.
Faţă de cele prezentate anterior, dosarul cauzei se va trimite Tribunalului Iaşi, spre competentă soluţionare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe O.R. şi C.N. P.R. SA – Direcţia Regională de Poştă Iaşi, în favoarea Tribunalului Iaşi.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 noiembrie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3770/2003. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3772/2003. Contencios. Conflict negativ de... → |
|---|
