CSJ. Decizia nr. 658/2003. Contencios. Anulare decizie U.A.R. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 658/2003
Dosar nr. 2238/2002
Şedinţa publică din 18 februarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la Curtea de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ şi înregistrată sub nr. 301/F/CA/2002 din 19 martie 2002, reclamantul S.I. a chemat în judecată Consiliul U.A.R. şi a solicitat ca în contradictoriu cu acest pârât, să se dispună anularea deciziei nr. 8523 din 15 decembrie 2001, obligarea pârâtului să emită o nouă decizie, prin care să fie primit în profesia de avocat, cu scutire de examen, precum şi obligarea aceluiaşi pârât, la 250.000.000 lei, cu titlu de daune morale şi cheltuieli de judecată.
A susţinut reclamantul că deşi întruneşte condiţiile legale, cererea sa a primit aviz negativ din partea Baroului de Avocaţi Braşov, aviz care a stat la baza respingerii de către Consiliul U.A.R., a cererii sale, prin Decizia nr. 8523 din 15 decembrie 2001.
În cauză, Baroul Braşov a formulat cerere de intervenţie accesorie în interesul U.A.R., actele emise de U.A.R. nu pot fi atacate, potrivit procedurii instituite prin Legea nr. 29/1990, iar Consiliul Uniunii nu are calitate procesuală.
Curtea de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 46/F din 14 mai 2002, a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Consiliul U.A.R. A admis cererea de intervenţie, a respins acţiunea reclamantului.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că cererea de intervenţie este întemeiată, conform art. 49 alin. (3) C. proc. civ., iar în ceea ce priveşte inadmisibilitatea acţiunii, a motivat că U.A.R. fiind o uniune cu caracter profesional, deciziile sale nu se impun prin atribute specifice puterii administrative, că în acest fel, calea de urmat nu este aceea prevăzută de Legea nr. 29/1990, ci o acţiune de drept comun la instanţa competentă.
Concluzionând că astfel acţiunea este inadmisibilă şi susţinând aceiaşi construcţie a motivării, a reţinut şi lipsa calităţii procesuale pasive a Consiliului U.A.R.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, reclamantul care a criticat soluţia, în sensul că în mod greşit a fost admisă cererea de intervenţie a Baroului Braşov, dar şi pentru că în mod nelegal s-a apreciat ca inadmisibilă, acţiunea, actele emise de U.A.R. putând fi atacate după procedura Legii contenciosului administrativ, după cum a apreciat ca fiind greşită, soluţia, şi în ceea ce priveşte lipsa calităţii procesuale pasive a Consiliului U.A.R.
Analizând recursul sub aspectul criticilor formulate şi raportat la prevederile art. 304 C. proc. civ., instanţa constată că acesta este întemeiat, pentru considerentele ce se vor expune:
În înţelesul prevederilor art. 1 din Legea nr. 29/1990, Legea contenciosului administrativ, actele administrative pot fi nu numai actele efectuate de organele administrative de stat, ci şi actele juridice efectuate de autorităţile ce au calitatea de organe administrative şi care sunt învestite prin lege să îndeplinească funcţiuni administrative, funcţiuni în cadrul cărora îndeplinesc şi adoptă acte juridice.
Esenţial pentru a constata că un act este administrativ în sensul Legii nr. 29/1990, este nu numai ca actul să fie emis sau adoptat de la un organ al statului, ci de un organ de autoritate administrativă, mai exact de la o organizare cuprinsă în sistemul de structuri, stabilit pentru îndeplinirea nevoilor sociale şi funcţionare în acest scop, a serviciilor publice, de asemenea manieră, încât printr-o oganizare cît mai calificată, să fie satisfăcute aceste cerinţe şi să se poată interveni, atunci când se impune cu măsuri pentru realizarea ordinii de drept, pentru menţinerea stării de legalitate, în cadrul competenţelor de strictă aplicare stabilite prin lege.
Sub aspectul celor expuse, U.A.R., formă organizatorică cu competenţe şi structură stabilite prin lege, privind desfăşurarea activităţii de avocatură, este cuprinsă şi face parte din autorităţile administrative, iar actele Uniunii sunt acte administrative.
Faţă de considerentele expuse, se constată că instanţa de fond a soluţionat greşit excepţia de inadmisibilitate a acţiunii formulate de recurentul-reclamant, iar pe cale de consecinţă, Curtea va admite recursul, se va casa sentinţa recurată cu nr. 46/F/2002 şi în temeiul art. 313 C. proc. civ., va trimite cauza, spre rejudecare, la aceiaşi instanţă, care va analiza celelalte motive de recurs, ce pot fi invocate de părţi, ca apărări, urmând a fi introdusă în cauză, U.A.R.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de S.I., împotriva sentinţei nr. 46/F din 14 mai 2002, a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 657/2003. Contencios. Recurs anulare act... | CSJ. Decizia nr. 66/2003. Contencios.. Stabilirea competenţei → |
|---|
