CSJ. Decizia nr. 699/2003. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 699/2003
Dosar nr. 2698/2001
Şedinţa publică din 20 februarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 317 din 23 mai 2001, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, soluţionând cauza în fond, ca primă instanţă, după desfiinţarea sentinţei nr. 77/2000 dată de Tribunalul Olt, cu încălcarea competenţei prevăzute de art. 3 pct. 1, a admis acţiunea reclamantului C.M. şi, în consecinţă, a anulat Decizia nr. 427 din 20 septembrie 2000 emisă de Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat a judeţului Olt, ca nelegală şi a obligat această autoritate a administraţiei publice la reintegrarea lui în funcţia deţinută anterior (comisar financiar), cu plata drepturilor salariale corespunzătoare.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut, în esenţă, că măsura desfacerii contractului individual de muncă în temeiul art. 130 lit. a) C. muncii, atunci în vigoare, a fost dispusă de o persoană fără calitate, cu încălcarea prevederilor art. 92 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.
Împotriva sentinţei a declarat recurs Direcţia Generală a Finanţelor Publice (fostă D.G.F.P.C.F.S.) Olt, în nume propriu şi în numele Ministerului Finanţelor Publice, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate potrivit art. 3041 C. proc. civ.
Prin motivele de casare aflate la dosar se reiau argumentele din întâmpinarea depusă la instanţa de fond şi se susţine că Decizia de desfacere a contractului de muncă a fost luată legal de către directorul general al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Judeţene, potrivit principiului simetriei actelor juridice, fiindcă el a fost cel care a semnat contractul la angajare. Pe de altă parte, secţia Gărzii Financiare funcţionează în structura Direcţiei Generale Judeţene, iar conducătorul acesteia este directorul general care a emis Decizia contestată în cauză.
Printr-o altă critică se susţine că instanţa de fond a aplicat greşit prevederile art. 92 din Legea nr. 188/1999, deoarece reclamantul nu depusese jurământul prevăzut de art. 55 alin. (2) al legii şi, deci, nu avea calitatea de funcţionar public, desfacerea contractului său de muncă fiind conformă cu art. 133 pct. 1 C. muncii.
În sfârşit, se mai arată că reclamantul suferă de diferite boli – colică renală, infecţie urinară, microlitiază renală, pielonefrită cronică litiazică acutizată şi hepatită cronică activă – care îl fac incompatibil cu funcţia de comisar în cadrul Gărzii Financiare, potrivit art. 43 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat din judeţe „aprobat prin O.M.F. nr. 450/1999".
Recursul este nefondat pentru motivele ce vor fi arătate în continuare,
Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, „Funcţionarul public este persoana numită într-o funcţie publică", depunerea jurământului de credinţă prevăzut de art. 55 din Legea nr. 188/1999, fiind ulterioară dobândirii calităţii de funcţionar public a celui numit într-o asemenea funcţie.
Prin urmare, în mod corect instanţa de fond a constatat că reclamantul, comisar al Gărzii Financiare, are calitatea de funcţionar public şi ca atare, îi sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 188/1999.
Susţinerea că, în cauză, nu ar fi incidente dispoziţiile acestui act normativ pentru că intimatul reclamant nu a depus jurământul de credinţă prevăzut de art. 55 din Legea nr. 188/19999, nu poate fi primită întrucât, nu acesta este motivul eliberării din funcţie, iar nedepunerea jurământului nu îi este imputabilă.
Din probele dosarului rezultă că intimatul, prin contractul de muncă nr. 141.216 din 1 martie 1993, a fost încadrat în funcţia de comisar principal la Garda Financiară, secţia Slatina, judeţul Olt, pe durată nedeterminată.
Din partea angajatorului – Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Olt -, contractul a fost semnat de Directorul general, aşa încât, potrivit principiului simetriei actelor juridice invocat de recurentă şi desfacerea contractului de muncă a fost decisă de conducătorul aceluiaşi angajator.
De altfel, potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 450/1999, în componenţa acestora intră şi secţiile judeţene al Gărzii Financiare, personalul gărzii fiind, deci, subordonat directorului general.
Or, în cauză, un astfel de ordin nu a fost emis, iar adresa nr. 80325 din 31 mai 2000 a Ministerului Finanţelor Publice nu face dovada reducerii posturilor de comisari în cadrul Gărzii Financiare şi, cu atât mai mult, a caracterului efectiv al reducerii postului deţinut de intimat.
Aşadar, Decizia contestată în contencios administrativ este nelegală pentru că autoritatea administraţiei publice pârâte nu a respectat prevederile art. 92 lit. d) din Legea nr. 188/1999, în sensul că a dispus eliberarea din funcţia publică a unui comisar al Gărzii Financiare, fără să existe situaţia premiză invocată, respectiv reducerea posturilor de natura celui ocupat de intimatul-reclamant.
În plus, aceeaşi autoritate publică nu a făcut nici un demers la Agenţia Naţională a funcţionarilor publici pentru comunicarea unor eventuale posturi vacante şi nu a dovedit că reclamantul a refuzat vreo ofertă.
Prin ultimul motiv de recurs se susţine că hotărârea instanţei de judecată este netemeinică, deoarece a dispus reintegrarea în funcţia de comisar a reclamantului, deşi acesta nu corespunde din punct de vedere medical.
Nici acest motiv nu este fondat, pentru că afecţiunile consemnate în actele medicale depuse în copie la dosar nu-l fac pe reclamantul-intimat incompatibil cu funcţia de comisar.
De altfel, cum deja s-a arătat, la 10 septembrie 2001, Directorul general al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Olt, prin Decizia nr. 424, a dispus reintegrarea reclamantului C.M. în cadrul Gărzii Financiare, secţia Olt, în funcţia publică de comisar.
În raport cu cele anterior prezentate, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Olt, în nume propriu şi pentru Ministerul Finanţelor Publice, împotriva sentinţei nr. 317 din 23 mai 2001 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 698/2003. Contencios | CSJ. Decizia nr. 7/2003. Contencios. Recurs anulare decizie... → |
|---|
