CSJ. Decizia nr. 756/2003. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 756/2003
Dosar nr. 2803/2001
Şedinţa publică din 25 februarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe data de 10 august 2001, la Curtea de Apel Constanţa, reclamanta SC M. SA a contestat actul de control (proces-verbal de verificare) din 28 iunie 2000, întocmit de inspectorii fostei Direcţii Generale de Muncă şi Protecţie Socială a judeţului Constanţa, în prezent Direcţia Generală de Muncă şi Solidaritate Socială Constanţa, în temeiul căruia s-au stabilit în sarcina societăţii, obligaţii totalizând peste 150 milioane lei, cu titlu de C.A.S. aferent perioadei septembrie 1997 – mai 2000, majorările corespunzătoare, contribuţii la pensia suplimentară, majorările aferente, penalităţi pentru stopaj la sursă.
Instanţa învestită, prin sentinţa civilă nr. 133/CA din 1 iunie 2001, a respins acţiunea.
În motivarea soluţiei date, prima instanţă a reţinut că în cauză erau aplicabile dispoziţiile OG nr. 11/1996 şi ale HG nr. 193/1997, privind ordinea de stingere a datoriilor, precum şi că reclamanta a încălcat aceste prevederi, ceea ce a avut drept urmare faptul că debitele, inclusiv majorările de întârziere, nu au fost integral acoperite. Sentinţa a fost recurată de reclamantă.
Prin motivele de casare formulate, recurenta-reclamantă a învederat că a efectuat anumite plăţi, indicând şi destinaţia acestora, dar că intimata a schimbat destinaţia respectivelor plăţi, operând cu o parte a sumelor primite, pentru stingerea prioritară a majorărilor de întârziere, fără a-i aduce faptul la cunoştinţă şi astfel i-a creat o situaţie prejudiciabilă.
În timp ce cauza era pe rolul instanţei de recurs, recurenta a efectuat plăţi suplimentare în valoare totală de 25.898.369 lei, depunând în acest sens – în copii – mai multe ordine de plată, precum şi un extras de cont, de asemenea în copie, afirmând în final că nu mai datorează alte sume de bani.
Recursul este fondat, pentru motivele ce se vor expune în continuare.
Actele invocate de recurentă şi cu care susţine că face dovada onorării integrale a debitelor, nu au fost prezentate intimatei, întrucât şi ele nu pot fi luate în considerare; oricum, în această fază a procesului au fost prezentate în copii necertificate, nefiind puse nici în discuţia părţilor.
În plus, chiar prin nota de concluzii scrise, reprezentantul recurentei a arătat că potrivit actului de control, suma datorată de societate este de 29.973.688 lei, deşi plăţile, afirmativ făcute, totalizează doar 25.898.369 lei.
În consecinţă, se impune casarea sentinţei atacate şi rejudecarea pricinii, pentru a se verifica autenticitatea operaţiilor atestate prin ordinele de plată invocate, precum şi pentru a se clarifica chestiunea diferenţei existente faţă de suma cu care reclamanta figurează în evidenţele contabile ale intimatei, în final urmând a se conchide dacă reclamanta şi-a acoperit sau nu integral debitul.
Modul de calcul efectuat de către organul de control şi acceptat de către instanţa de fond este eronat, nefiind respectat regimul de imputaţie a plăţilor, în vigoare la data efectuării lor şi făcându-se, în fapt, aplicarea Ordinului Ministerului Finanţelor nr. 620/1997, care adaugă la lege.
Faţă de considerentele expuse, urmează a se admite recursul declarat şi a se casa sentinţa, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de SC M. SA Constanţa, împotriva sentinţei civile nr. 133/CA din 1 iunie 2001, a Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare, la aceiaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 753/2003. Contencios | CSJ. Decizia nr. 757/2003. Contencios → |
|---|
