CSJ. Decizia nr. 757/2003. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 757/2003
Dosar nr. 4232/2001
Şedinţa publică din 25 februarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta Z.D. a chemat în judecată Direcţia Muncii şi Solidarităţii Sociale Mureş, solicitând instanţei, ca prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună anularea hotărârii nr. 1163 din 17 aprilie 2001, dată de Comisia de aplicare a Decretului-lege nr. 118/1990, cu obligarea acesteia de a emite o nouă hotărâre, din care să rezulte că pe perioada 6 septembrie 1940 – iunie 1943, s-a aflat în situaţia prevăzută de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, deoarece a trebuit să părăsească localitatea Târgu Mureş şi să se stabilească provizoriu în Lugoj, Arad şi Timişoara, de unde s-a întors în vara anului 1943 şi unde şi-a efectuat studiile (clasele VI, VII, VIII).
Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 244 din 1 octombrie 2001, a admis acţiunea formulată de reclamantă, dispunând anularea hotărârii nr. 1163 din 17 aprilie 2001, emisă de pârâtă, cu obligarea acesteia de a emite o nouă hotărâre, care să constate că în perioada 6 septembrie 1940 - septembrie 1944, reclamanta s-a aflat în situaţia prevăzută de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 şi să-i acorde drepturile prevăzute de art. 2 din aceiaşi lege, începând cu data de 1 aprilie 2001.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că urmare a situaţiei familiei sale, a convingerilor acesteia, ca şi a originii etnice, reclamanta a trebuit să părăsească localitatea Târgu Mureş, nemaiputând să-şi continuie studiile liceale în limba română în Târgu Mureş, ci în localităţile Lugoj, Arad şi Timişoara, în care s-a stabilit provizoriu şi de unde s-a întors după terminarea studiilor liceale.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs motivat, pârâta Direcţia Muncii şi Solidarităţii Sociale Mureş, recurs continuat de Casa Judeţeană de Pensii Mureş, care a susţinut, în esenţă, că instanţa nu a ţinut cont că prin modificarea art. 7 din Legea nr. 189/2000, prin Legea nr. 367/2001, competenţa de stabilire şi plată a drepturilor trece la Casa Judeţeană de Pensii.
A mai arătat că la pronunţarea hotărârii de respingere a cererii, comisia a considerat că Legea nr. 189/2000 nu se referă la persoanele refugiate, ca urmare a modificării graniţelor ţării dispusă de marile puteri.
Recursul este neîntemeiat.
În fapt, reclamanta a solicitat stabilirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, modificat prin OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.
Prin hotărârea nr. 1163 din 17 aprilie 2001, Comisia pentru aplicarea prevedereilor Decretului-lege nr. 118/1990, a respins ca neîntemeiată, cererea petentei, reţinând că aceasta nu face dovada cu acte eliberate de organele în drept, că ar fi suferit o persecuţie pe criterii etnice care s-ar încadra în prevederile art. 1 din Legea nr. 189/2000.
Potrivit art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, „persoana, cetăţean român, care în timpul regimurilor instaurate în perioada 6 septmbrie 1940 - 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice, după cum urmează: lit. c) a fost strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu".
Or, persoanelor cărora li s-a impus, fie prin măsuri de fapt, fie prin dispoziţii administrative, refugiul sau strămutarea, datorită calităţii lor etnice, sunt îndreptăţite la aplicarea măsurilor reparatorii instituite prin Legea nr. 189/2000.
În speţă, este bine dovedită situaţia prevăzută de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 şi anume, strămutarea pe motive etnice a reclamantei (vezi declaraţie pe proprie răspundere, declaraţie autentificată de martori, acte de identitate şi diploma de bacalaureat).
Se reţine că prin art. 1 şi 2 din Normele din 14 februarie 2002, adoptate de Guvernul României, în aplicarea OG nr. 105/1999, s-a delimitat în acelaşi sens sfera de aplicare a ordonanţei de guvern precizată, cu modificările ulterioare.
Examinând şi din oficiu hotărârea atacată sub toate aspectele de legalitate şi temeinicie şi neconstatându-se existenţa vreunui motiv de casare, recursul declarat în cauză urmează a fi respins ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Direcţia Muncii şi Solidarităţii Sociale Mureş şi continuat de Casa Judeţeană de Pensii Mureş, împotriva sentinţei civile nr. 244 din 1 octombrie 2001, a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca neîntemeiat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 756/2003. Contencios | CSJ. Decizia nr. 76/2003. Contencios → |
|---|
