CSJ. Decizia nr. 765/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 765/2003
Dosar nr. 2355/2002
Şedinţa publică din 25 februarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta C.Z. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Satu Mare, solicitând instanţei. ca în contradictoriu cu pârâta şi pe calea contenciosului administrativ. să dispună anularea hotărârii nr. 135 din 16 aprilie 2002, emisă de aceasta şi să o oblige să-i recunoască calitatea de beneficiară a OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că legea nu exclude pe cei născuţi în refugiu, iar îndrumările pârâtei nu pot crea lege.
Curtea de Apel Oradea, prin sentinţa nr. 343/CA/2000 - P din 10 iunie 2002, a admis acţiunea reclamantei, în sensul că a dipus anularea hotărârii nr. 135 din 16 aprilie 2002, emisă de pârâtă şi a obligat-o pe aceasta din urmă, să-i recunoască calitatea de beneficiară a OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că şi copiii care s-au născut în localitatea în care părinţii au fost strămutaţi, au acelaşi statut cu părinţii lor, respectiv au suferit persecuţii din motive etnice pe toată perioada strămutării, care este sinonimă cu refugiul şi care este cuprinsă între data naşterii lor şi data retrocedării pământului românesc.
Împotriva acestei sentinţe, considerată nelegală şi netemeinică, a declarat recurs Casa Judeţeană de Pensii Satu Mare, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în sensul că hotărârea s-a pronunţat cu aplicarea greşită a legii, copiii care nu erau născuţi la data refugiului, nefiind beneficiari ai drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Recursul este neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr.1 89/2000, rezultă că beneficiază de prevederile legii, persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate, începând cu data de 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice.
Din dosar, rezultă că părinţii reclamantei, începând cu luna octombrie 1940, au fost obligaţi să-şi părăsească domiciliul, respectiv localitatea Craidorolţ, judeţul Satu Mare şi să rămână în localitatea Măzăneşti, judeţul Suceava, ca refugiaţi, până în luna septembrie 1945, perioadă în care la 14 aprilie 1941, s-a născut reclamanta. Această schimbare a domiciliului s-a făcut pe criterii etnice, fiind prigoniţi pentru simplu fapt că erau români.
Legea, însă, nu a înţeles să acorde părinţilor, statutul de refugiaţi, iar copiilor născuţi în această perioadă, să le stabilească un alt tratament.
Este evident că şi copiii au avut de suportat aceleaşi condiţii grele de viaţă, motiv pentru care instanţa de fond, legal şi temeinic, a admis acţiunea, stabilind că şi copiii născuţi în perioada în care părinţii au fost strămutaţi, sunt beneficiari ai drepturilor ce se acordă conform OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.
Faţă de aceste considerente Curtea constată că recursul declarat este neîntemeiat, urmând a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Satu Mare, împotriva sentinţei civile nr. 343/CA/2002 - P din 10 iunie 2002, a Curţii de Apel Oradea, ca neîntemeiat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 761/2003. Contencios. Recurs anularea... | CSJ. Decizia nr. 767/2003. Contencios → |
|---|
