CSJ. Decizia nr. 769/2003. Contencios. împotriva deciziei Curtii de Conturi Sectia Jurisdictionala. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 769/2003
Dosar nr. 2366/2002
Şedinţa publică din 25 februarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 20 martie 2002, Colegiul jurisdicţional Olt a fost sesizat prin rezoluţia nr. 13258 a Procurorului general financiar, cu stabilirea răspunderii pentru prejudiciul de 3.575.521.000 lei, plus foloase nerealizate de 339.104.000 lei, constatate de Direcţia de Control Financiar Olt, prin procesul-verbal de control nr. 6241 din 6 septembrie 2000.
S-a reţinut prin actul de sesizare, că în perioada 1 iunie 1999 – 30 iunie 2000, Spitalul Judeţean Olt-Slatina s-a aprovizionat cu obiecte şi materiale sanitare în valoare de 4.033 miliarde lei de la SC I.R. SRL Slatina, cu încălcarea dispoziţiilor legale privitoare la achiziţiile de bunuri publice, la condiţiile de publicitate, ignorarea ofertelor depuse etc.
Pentru prejudiciul total şi foloasele nerealizate, menţionate în actul de sesizare, s-a stabilit că răspunderea juridică revine în primul rând doctorului C.G., care în calitate de ordonator terţiar de credite, a încălcat prevederile art. 22, art. 34 alin. (5), art. 36 alin. (1) lit. a) şi c) şi art. 78 din Legea finanţelor publice nr. 72/1996, precum şi în sarcina altor 5 persoane, pentru care colegiul a fost sesizat.
Împotriva actului de sesizare nr. 13258/23D din 20 martie 2002, a formulat cerere de reexaminare C.G., solicitând desfiinţarea actului de sesizare.
Curtea de Conturi a României. prin Decizia nr. 31 din 19 iunie 2002, a respins cererea de reexaminare formulată de C.G., reţinând că prin art. 38 alin. (1) din Legea nr. 94/1992, s-a instituit procedura legală, cale de urmat împotriva actului de clasare al Procurorului financiar, cu două etape obligatorii în succesiunea lor, respectiv:
1) cei interesaţi pot face plângere împotriva actului de clasare a Procurorului financiar ,în termen de 30 de zile de la comunicare ş.
2) organul de control şi părţile interesate pot face cerere de reexaminare, prin care actul Procurorului general financiar este supus controlului jurisdicţional.
În cauza de faţă, însă, nu s-a formulat plângere împotriva soluţiei de clasare, de nici una dintre părţi.
S-a mai reţinut şi că partea nu este lezată în drepturile sale, întrucât prin actul de sesizare, în cursul procesului, poate să solicite constatarea nulităţii actului de sesizare sau anularea acestuia, în faţa colegiului jurisdicţional, urmând ca acesta să se pronunţe cu privire la cererea formulată.
Împotriva acestei decizii, considerată nelegală şi netemeinică, a declarat recurs C.G. care a susţinut că:
1) instanţa administrativă ar fi trebuit să respingă cererea de reexaminare, ca inadmisibilă, cu atât mai mult, cu cât a încercat să demonstreze că reclamantul nu avea la dispoziţie calea de atac a reexaminării.
2) instanţa administrativă a apreciat că actul de sesizare atacat a fost emis nu ca urmare a plângerii uneia dintre părţile interesate, ci ca urmare a controlului ierarhic.
3) instanţa administrativă nu s-a pronunţat asupra excepţiei de tardivitate a introducerii plângerii de către organul de control,ridicată de apărătorul reclamantului şi consemnată în preambulul deciziei.
4) rezoluţia Procurorului financiar nr. 13258/23D/2002 nu este motivată.
5) Procurorul general financiar, prin actul de sesizare emis, a încălcat şi dispoziţiile art. 37 alin. (1) din Legea nr. 94/1992, privind termenul de 10 zile, în care trebuia să se pronunţe asupra plângerii formulată de organul de control.
Recursul este întemeiat, urmând a fi admis pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează.
Potrivit art. 38 alin. (1) din Legea nr. 94/1992, privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 77/2002, „împotriva actului de clasare, organul de control şi cei interesaţi pot face plângere în termen de 30 de zile de la comunicare. Plângerea se judecă de Procurorul general financiar. Împotriva soluţiei acestuia (procurorului), organul de control şi părţile interesate pot face cereri de reexaminare, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Curtea de Conturi, în compunea prevăzută de art. 56".
În cauză, motivarea deciziei Curţii de Conturi este făcută în ideea respingerii acţiunii, ca inadmisibilă, întrucât nu s-ar fi parcurs etapele prevăzute de lege, respectiv că nu s-ar fi formulat plângere împotriva soluţiei de clasare dată de Procurorul financiar, ceea ce este inexact, deoarece la data de 11 mai 2001, Direcţia de Control Financiar Olt a depus o asemenea plângere, învestind Procurorul general financiar ca să se pronunţe în acest sens.
De altfel, potrivit art. 38 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, plângerea a şi fost soluţionată de Procurorul general financiar, la data de 12 iunie 2002, în sensul că a fost infirmată rezoluţia de clasare şi sesizat Colegiul jurisdicţional Olt.
În raport cu aceste constatări, Curtea admite recursul declarat în cauză, casează Decizia atacată şi trimite cauza aceleiaşi instanţe, pentru soluţionarea cererii de reexaminare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de C.G., împotriva deciziei nr. 31 din 19 iunie 2002 a Curţii de Conturi,în compunerea prevăzută de art. 56 din Legea nr. 94/1992.
Casează Decizia atacată şi trimite cauza aceleiaşi instanţe, pentru soluţionarea cererii de reexaminare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 767/2003. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 77/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
