CSJ. Decizia nr. 767/2003. Contencios

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV

Decizia nr.767

Dosar nr. 2364/200.

Şedinţa publică din 25 februarie 2003

S-a luat în examinare recursul declarat de Regia Autonomă de Gospodărire Comunală şi Locativă Olteniţa împotriva deciziei nr.157 din 18 aprilie 2002 a Secţiei jurisdicţionale a Curţii de Conturi.

La apelul nominals-au prezentat: recurenta Regia Autonomă de Gospodărire Comunală şi Locativă Olteniţa prin consilierul juridic K.C.şi intimatul C.F. personal, lipsind intimata Curtea de Conturi a României.

Procedura completă.

Din oficiu, instanţa a pus în discuţia părţilorexcepţia tardivităţii declarăriirecursului.

ConsilieruljuridicK.C. a lăsat la aprecierea instanţei soluţia ce urmează ase pronunţa cu privire la excepţia invocată din oficiu.

IntimatulC.F.a solicitat respingerea recursului ca tardiv declarat.

CURTEA

Asupra recursului de faţă;

Examinând actele şi lucrările din dosar, constată următoarele:

ReclamantulC.F.la data de 12 septembrie 2001 a formulat contestaţie împotriva deciziei de imputare nr.43 din 20 august 2001 emisă deR.A.G.C.L. Olteniţa în sarcina sa pentru recuperarea unui prejudiciu de 162.705.121 lei produs în calitate de director general al unităţii pârâte prin desfacerea nelegală a unui contract de muncă, manieră constatată a fi nelegală de către instanţe. Acţiunea, contestaţie, a fost depusă la Tribunalul Călăraşi care prin Decizia civilă nr.18 din 1 octombrie 2001 a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Colegiului jurisdicţional al Camerei de Conturi Călăraşi.

Colegiul jurisdicţional prin sentinţa nr.17 din 16 noiembrie 2001 a admis contestaţia şi a anulat Decizia de imputare nr.43/2001.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs jurisdicţional pârâta R.A.G.C.L. Olteniţa, criticând soluţia ca nelegală şi netemeinică, recurs respins de Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a României prin Decizia nr.157/2002.

În motivarea soluţiei, Secţia jurisdicţională areţinut că Decizia de imputare s-a dat cu încălcarea prevederilor art.107 din Codul muncii în sensul că nelegal conducerea R.A.G.C.L. a emis acest act, competenţa revenindu-i Consiliului Local Călăraşi, după cum şi asupra termenului de emitere a deciziei a reţinut aceeaşi instanţă că a fost depăşit, deci tardiv emisă în raport de termenul stabilit prin art.108 din Codul muncii.

Pârâta a declarat recurs împotriva deciziei nr.157/2002 pronunţată de Secţia jurisdicţională, reiterând motivele din recursul jurisdicţional şi solicitând să se constate că soluţia este nelegală şi netemeinică.

Curtea analizând recursul va constata că acesta este tardiv, pentru considerentele ce se expun în continuare.

În conformitate cu prevederile art.301 Cod procedură civilă termenul derecurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Acest termen este imperativ şi el curge în principiu, aşa cum s-a menţionat de la comunicare.

Decizia nr.157 din 18 aprilie 2002 pronunţată de Secţia jurisdicţională a fost comunicată recurentei la data de 22 iulie 2002 conform dovezii de la fila 23 din dosarul nr.23/2002 iar recursul a fost la 12 august 2002 conform ştampilei poştale aplicate pe plicul cu care a fost primit la instanţă în 14 august 2002 (fila 2 şi 5 din dosarul Curţii). În raport de aceste acte care atestă data primirii hotărârii Secţiei jurisdicţionale de către recurentă şidata declarării recursului se demonstrează că termenul prevăzut de art.301 Cod procedură civilă este depăşit şi pe cale de consecinţă soluţia ce se impune este aceea a respingerii recursului ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de Regia Autonomă de Gospodărire Comunală şi Locativă Olteniţa împotriva deciziei nr.157 din 18 aprilie 2002 a Secţiei jurisdicţionale a Curţii de Conturi, ca tardiv.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 februarie 2003.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 767/2003. Contencios