CSJ. Decizia nr. 824/2003. Contencios. Recurs anulare act control financiar. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 824/2003
Dosar nr. 777/2002
Şedinţa publică din 28 februarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 238 la 8 ianuarie 2001 la Curtea de Apel Bacău, secţia de contencios administrativ, reclamanta SC C. SA Borzeşti a solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bacău şi Administraţia Finanţelor Publice Oneşti, anularea deciziei nr. 1724 din 19 decembrie 2001 prin care i s-a respins contestaţia privind plata către bugetul statului a sumei de 8.510.267.796 lei.
În motivarea acţiunii, s-a susţinut de către reclamantă că suma pretins datorată se compune din 7.693.472.576 lei, T.V.A. şi 816.795.200 lei, majorări de întârziere.
În legătură cu T.V.A. - ul datorat, aplicat la suma de 40.491.960.927 lei, reclamanta a susţinut că reprezintă încasări prin compensare, pentru mărfurile livrate la export prin comisionari care, la rândul lor, au importat păcură şi alte produse necesare bunei funcţionări.
De asemenea, a mai susţinut că şi pentru suma de 40.491.960.927 lei pentru care se pretinde T.V.A. de 19%, îndeplineşte condiţiile legale pentru cota 0 T.V.A., prevăzută de OG nr. 17/2000 şi că obligativitatea încasării preţului mărfii livrată la export, în valută, revine comisionarilor.
Curtea de Apel Bacău, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 159 pronunţată la 21 decembrie 2001, a admis acţiunea formulată de reclamanta SC C. SA Borzeşti, a anulat Decizia nr. 1724 din 19 decembrie 2000 emisă de Ministerul Finanţelor, dispoziţia nr. 328 din 13 octombrie 2000 a Direcţiei Generale a Finanţelor PubliceBacău, hotărârea nr. 10 din 16 martie 2000 a Administraţiei Financiare Oneşti şi procesul-verbal de control fiscal nr. 11183 din 28 iulie 2000, prin care s-a dispus virarea către bugetul de stat a sumei de 7.693.472.576 lei, reprezentând T.V.A. şi 816.795.200 lei, reprezentând majorări de întârziere, cu obligarea pârâţilor la restituirea acesteia şi la cheltuieli de judecată în sumă de 10.033.000 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamanta a făcut dovada că a încasat cele 40.4391.960.927 lei în valută, prin comisionari în conturi bancare deschise de aceştia la bănci autorizate de B.N.R., astfel încât beneficiază de cota 0 T.V.A. pentru exporturile realizate în perioada ianuarie – iulie 2000.
Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia de contencios administrativ, a declarat recurs Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Bacău, invocând nelegalitatea şi netemeinicia acesteia.
În motivarea recursului, s-a susţinut că intimata nu a respectat art. 17 lit. b) din OUG nr. 17/2000, referitoare la încasarea valutei în conturi bancare deschise la bănci autorizate de B.N.R. şi nici a condiţiei prevăzute la pct. 9.6 din HG nr. 401/2000, pentru aplicarea OUG nr. 17/2000 privind T.V.A.
Recursul este fondat.
Curtea, analizând actele dosarului, urmează să constate că în perioada ianuarie – iunie 2000, supusă controlului, intimata a desfăşurat operaţiuni de export-import prin comisionari, fără a respecta condiţia de încasare a contravalorii în valută a bunurilor exportate în conturi bancare deschise la bănci autorizate de B.N.R.
Pentru aplicarea cotei 0 T.V.A., intimata trebuia să justifice realitatea exportului de bunuri, potrivit pct. 9.6 din HG nr. 401/2000, pentru aplicarea OUG nr. 17/2000 şi în plus, să prezinte dovada încasării în valută a bunurilor exportate, nerespectarea acestora atrăgând obligaţia plăţii T.V.A.
Intimata a încasat contravaloarea mărfurilor exportate, în lei şi nu în valută, iar motivaţia acesteia că o atare obligaţie revenea comisionarului, este contrazisă de contractul încheiat între comitent şi comisionar.
Instanţa de fond, făcând o interpretare greşită a actelor normative, a pronunţat o hotărâre nelegală, motiv pentru care Curtea urmează să admită recursul, să caseze sentinţa atacată şi pe fond, să respingă acţiunea, reţinând legalitatea actelor de control financiar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Bacău, în nume propriu şi în numele Ministerului Finanţelor, împotriva sentinţei civile nr. 159 din 21 decembrie 2001 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi în fond, respinge acţiunea.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 februarie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 823/2003. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 83/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|