CSJ. Decizia nr. 921/2003. Contencios. Refuz eliberare acte. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 921/2003
Dosar nr. 2492/2002
Şedinţa publică din 7 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
L.M., în contradictoriu cu Arhivele Naţionale din România, din cadrul Ministerului de Interne, a solicitat obligarea pârâtei să-i elibereze copie de uz oficial, cu menţiunea „conform cu originalul", de pe titlul de proprietate al imobilului situat în Bucureşti, obligarea la plata sumei de 10 milioane lei/zi, daune cominatorii de la data înregistrării cererii şi până la data înmânării oficiale a titlului de proprietate, precum şi la plata sumei de 200.000 dolari SUA, reprezentând contravaloarea imobilului, în ipoteza în care refuzul eliberării actului, ar duce la pierderea dreptului de a cere în termen, restituirea imobilului, în baza Legii nr. 10/2001, cu cheltuieli de judecată.
Ulterior, reclamanta şi-a completat acţiunea şi a solicitat introducerea în calitate de pârâte, a Primăriei municipiului Bucureşti şi a Primăriei sectorului 3, pentru a i se constata sau să i se recunoască titlul de proprietate.
Tribunalul Bucureşti, prin sentinţa nr. 151 din 28 februarie 2001, a declinat competenţa de soluţionare, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, care, prin sentinţa civilă nr. 585 din 5 iunie 2002, a respins ca nefundat, capătul de cerere privind eliberarea unei copii de pe titlul de proprietate al imobilului din Bucureşti, precum şi cererile privind daunele cominatorii şi cea privind contravaloarea imobilului. A respins cererea precizatoare (completatoare), ca inadmisibilă.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că din adresa nr. 2567/2001 a Arhivelor Naţionale rezultă că, cercetându-se documentele de carte funciară din anul 1940, s-a constatat că pe fosta Alee Valjean nu exista înregistrat nici un imobil cu nr. 6, în acest sens anexând o copie-extras din planul cadastral aferent zonei.
Contestarea planului de către reclamantă este înlăturată de instanţă, susţinându-se că documentul transmis de pârâtă are caracteristicile unui act autentic care face dovada până la înscrierea în fals.
Cum nu există culpă a pârâtei, nu pot fi primite cererile privind daunele cominatorii şi cea privind contravaloarea imobilului.
Cât priveşte cererea completatoare, aceasta este inadmisibilă pe calea contenciosului administrativ.
Considerând hotărârea netemeinică şi nelegală, reclamanta a declarat recurs şi a solicitat admiterea lui şi casarea sentinţei, iar în fond, admiterea acţiunii.
Se arată că soluţia instanţei s-a bazat pe adresa eliberată de pârâtă, la care aceasta a anexat o copie xerox nesemnată şi fără ştampila emiţătorului, care este de pe un plan cadastral trucat, pe care l-a contestat. Deşi a cerut instanţei înscrierea în fals, cererea sa nu a fost primită, instanţa a refuzat să o consemneze.
Instanţa a dat dovadă de lipsă de rol activ, întrucât trebuia să ceară pârâtei, registrul cu evidenţa oficială a imobilelor, unde este şi adresa imobilului în cauză, greşit s-a admis excepţia lipsei de calitate procesuală a Primăriei municipiului Bucureşti şi a Primăriei sectorului 3.
Cererea completatoare are caracter accesoriu, operează prorogarea legală de competenţă, conform art. 17 C. proc. civ., astfel că trebuia soluţionată pe fond şi nu respinsă, ca inadmisibilă.
Recursul este fondat.
La dosarul cauzei există acte contradictorii, cu privire la apartamentul în discuţie din str.Caloteşti.
Cu adresa nr. 2567 din 12 septembrie 2001, Arhivele Naţionale au comunicat reclamantei, că cercetându-se documentele de carte funciară din anul 1940, s-a constatat că pe fosta Alee Valjean nu exista înregistrat nici un imobil cu nr.6 şi a anexat şi o copie-extras din planul cadastral aferent zonei.
SC T. SA – Biroul Fond Locativ comunică că apartamentul din str. Caloteşti, a fost trecut în proprietatea statului, în baza Decretului nr. 111/1951, prin Decizia nr. 1277/1953, fiind fosta proprietate a lui M.M., în prezent fiind cumpărat conform Legii nr. 112/1995, cu contract de vânzare-cumpărare, de către B.N.
La poziţia nr. 51 din Decizia nr. 1277 din 21 decembrie 1953, a fostului Sfat Popular al raionului T.Vladimirescu, figurează ca transmis în folosinţa statului, apartamentul în discuţie, care figurează şi în planul cadastral ataşat.
Faţă de contradicţiile evidente din actele prezentate, instanţa, în baza rolului activ, trebuia să suplimenteze probele, cu acte, cu atât mai mult, cu cât răspunsul pârâtei a fost contestat, ca şi planul cadastral (copia xerox) ataşat de aceasta.
Sub acest aspect se impune admiterea recursului şi casarea sentinţei, cu trimitere spre rejudecare, la aceiaşi instanţă, în baza art. 313 C. proc. civ.
În mod justificat, instanţa a reţinut atât lipsa de calitate procesuală pasivă a pârâtei Primăria municipiului Bucureşti, cât şi a Primăriei sectorului 3 Bucureşti, acestea fiind chemate în judecată pentru a se soluţiona în contradictoriu cu ele, cererea completatoare, cerere care este inadmisibilă, faţă de calea aleasă – Legea nr. 29/1990.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de M.L., împotriva sentinţei civile nr. 585 din 5 iunie 2002, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată, cu trimitere spre rejudecare, la aceiaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 martie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 919/2003. Contencios. Anulare proces-verbal de... | ICCJ. Decizia nr. 1304/2003. Contencios. Anulare decizie... → |
|---|
