CSJ. Decizia nr. 922/2003. Contencios. Refuz eliberare acte. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 922/2003
Dosar nr. 2493/2002
Şedinţa publică din 7 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 9 septembrie 2002, la Curtea de Apel Bucureşti, M.D. a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 586 din 5 iunie 2002, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, solicitând casarea sentinţei şi prin rejudecarea cauzei, să se admită acţiunea formulată de el.
În motivarea recursului, recurentul a susţinut că este moştenitorul lui M.N., unchiul său. ce a fost proprietarul imobilului din Bucureşti, aşa cum rezultă din certificatul de calitate succesorală nr. 64 din 7 august 2001, emis de notar public.
În această calitate, pentru retrocedarea imobilului sus-citat, în vederea completării dosarului de retrocedare pentru Primăria municipiului Bucureşti, s-a adresat la Arhivele Naţionale, pentru a i se înmâna copie de pe titlul de proprietate, pentru imobilul sus-citat.
De la Arhivele Naţionale, recurentul a precizat că a primit doar un răspuns că bunul în discuţie a fost vândut de M.N., unchiul său, în 1950 şi revenind cu o nouă cerere a constatat că Arhivele Naţionale refuză să-i elibereze copia de uz oficial al titlului de proprietate.
Cum prin sentinţa nr. 586 din 5 iunie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti s-a respins primul capăt de cerere - obligarea Arhivelor Naţionale la eliberarea unei copii de pe titlul de proprietate, iar cel de al II-lea capăt de cerere a fost, de asemenea, respins - obligarea la daune cominatorii şi stabilirea c/valorii imobilului, recurentul cere casarea sentinţei şi admiterea acţiunii sale, aşa cum a fost precizată.
Recursul declarat este neîntemeiat şi va fi respins.
La cererea petentului de a i se înmâna o copie de uz oficial de pe titlul de proprietate privind imobilul ce a aparţinut unchiului reclamantului, Arhivele Naţionale au răspuns petentului de 2 ori că încă din 1950, unchiul lui a înstrăinat imobilul în litigiu.
Faptul că pe recurent nu-l satisface răspunsul că imobilul nu se mai afla în proprietatea unchiului la data decesului, nu înseamnă că nu i s-a răspuns acestuia la cererea sa, cât timp s-a precizat clar în adresa înaintată acestuia că: „M.N. a vândut imobilul din str. Olteni, cu actul autentificat la nr. 11637 din 27 aprilie 1950, transcris sub nr. 3431 din 27 aprilie 1950, de Tribunalul Ilfov, secţia notariat.
Împrejurarea că acest act de vânzare ar fi fost anulat, situaţie nedovedită de altfel, excede cadrul procesual de faţă, reclamantul susţinând că intimata a refuzat să-i înmâneze actul solicitat, deşi la cererea sa i s-a răspuns în mod legal.
Cât priveşte obligarea intimatei Arhivele Naţionale ale României, la plata de daune cominatorii şi la plata sumei de 1.400.000 dolari SUA, reprezentând valoarea imobilului din Bucureşti, în situaţia în care refuzul de a elibera actul solicitat duce la pierderea dreptului său de a revendica imobiliul în litigiu, în mod corect instanţa de fond a respins cererea faţă de lipsa oricărei culpe a intimatei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de M.D., împotriva sentinţei civile nr. 586 din 5 iunie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 martie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 923/2003. Contencios. Suspendarea executarii... | CSJ. Decizia nr. 936/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|