CSJ. Decizia nr. 981/2003. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.981
Dosar nr. 1482/200.
Şedinţa publică din12 martie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de SC „Termoelectrica" SA Bucureşti împotriva sentinţei civile nr.151 din 18 februarie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ.
La apelul nominal s-au prezentat: recurenta reclamantă SC „Termoelectrica" SA Bucureşti reprezentată de consilierul juridic A.T. şi intimaţii pârâţi Ministerul Finanţelor Publice prin consilierul juridic V.C.S. şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice a municipiuluiBucureşti prin consilierul juridic I.V.
Procedura completă.
Consilierul juridic A.T. asolicitat admiterea recursului, cu referire la motivele scrise depuse la dosar.
Având pe rând cuvântul, reprezentantele intimaţilor pârâţi au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Procurorula pus concluzii de respingere a recursului.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 3 decembrie 2001 la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia contencios administrativ, reclamanta S.C. „Termoelectrica" S.A. a chemat în judecată Ministerul Finanţelor Publice – Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bucureşti solicitând anularea procesului verbal nr.14557 din 6 iulie 2001 încheiat de pârâtă prin care au fost calculate majorări de întârziere aferente impozitului pe venit în sumă de 975.558.990 lei pentru perioada 1 august 2000 – 22 februarie 2001.
În motivarea acţiunii reclamanta a menţionat că aceste majorări sunt nelegal calculate, ea achitând obligaţiile de plată la termen.
Curtea de Apel Bucureşti – Secţia contencios administrativ prin sentinţa nr.151 din 18 februarie 2002, a respins ca inadmisibilă acţiunea, constatând că reclamanta este decăzută din dreptul procedural să modifice acţiunea, şi că instanţa trebuia sesizată cu anularea deciziei Ministerului Finanţelor Publice, aceasta constituind actul administrativ ce trebuia atacată la instanţele judecătoreşti.
Împotriva sentinţei nr.15/2002 a formulat recurs reclamanta, susţinând că hotărârea instanţei de fond s-a dat cu aplicarea greşită a legii, că instanţa nu aavut în vedere elementele de fapt şi de drept ale dosarului, după cum o altă critică se referă la faptul că instanţa a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii invocând prevederile art.304 pct.9 şi 8 Cod procedură civilă.
Examinând recursul sub aspectul criticilor formulate, Curtea constată că acesta este întemeiat, conform cu considerentele ce se expun.
Este de observat că la primul termen fixat, adică 7 ianuarie 2002, părţile legal citate au primit un nou termen la solicitarea pârâtei Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bucureşti care a motivat cererea ca fiind necesară să îşi pregătească apărarea.
Din interpretarea corectă a dispoziţiilor art.129-130 şi art.132 Cod procedură civilă, rezultă că modificarea unei acţiuni nu se poate face decât la prima zi deînfăţişare sau în cadrul termenului acordat de instanţă în acest scop, în formă scrisă şi comunicată pârâtului. Orice modificare făcută după această dată nu poate fi primită decât dacă pârâtul achiesează.
Dacă însă la primul termen de judecată, când părţile legal citate sunt prezente, pârâtul solicita amânarea cauzei pentru a lua cunoştinţă de actele depuse, de acţiune, pentru pregătireaapărării, el nu se mai poate prevala de prevederile aer.132 Cod procedură civilă, în sensul că ar fi tardivă modificarea acţiunii formulate până la termenulurmător, deoarece el a provocat amânarea cauzei, aşa că modificarea acţiunii trebuie să fie considerată a fi în termen.
În cauză reclamanta a depus, modificarea acţiunii la 4 februarie, în scris – fila 30 – dosar, iar această poziţie privind obiectul acţiunii sale rezultă şi din şedinţa din 21 ianuarie 2002 conform încheierii de şedinţă.
De altfel se impunea a se observa că deşi în acţiune se cerea anularea procesului verbal este ataşată şi Decizia nr.1291/2001, iar instanţa în baza art.129 Cod procedură civilă avea posibilitatea să pună în discuţie această situaţie şi să dea un termen pentru completarea acţiunii.
Fiind stabilit că sentinţa s-adat cu aplicarea greşită a legii – art.304 pct.9 Cod procedură civilă, se va admite recursul şi se va casa sentinţa nr.151/2002, iar potrivit art.312 alin.(2) teza I Cod procedură civilă se va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Societatea comercială „Termoelectrica" SA Bucureşti împotriva sentinţei civile nr.151 din 18 februarie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 980/2003. Contencios. Refuz raspuns la... | ICCJ. Decizia nr. 1194/2003. Contencios. împotriva încheierii... → |
|---|
