CSJ. Decizia nr. 147/2004. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.147
Dosar nr.1070/200.
Şedinţa publică din20 ianuarie2004
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 8570/2002,reclamanţii G.I., Ş.O. şi G.M.S. în contradictoriu cuConsiliulJudeţean Prahova - Comisia pentru analiza şi rezolvarea întâmpinărilor, au solicitat anularea hotărârii nr. 1/10 octombrie 2002 a Comisiei, întrucâtîn urma exproprieriisuprafeţei de 12.390,00 mp situatîn Ploieşti, s-a fixat4 USD/mp., respectiv 49560 USD, suma fiind foarte mică în raport de valoarea terenului situat în zona II-a a oraşului.
Prin sentinţa civilă nr. 18/7 februarie 2003, s-a admis contestaţia s-a anulat hotărârea nr. 1 din 10 octombrie 2002 şi a obligat Consiliul Judeţean Prahova la 4.000.000 lei cheltuieli de judecată către contestatori.
Pentru a pronunţaastfel, instanţa a avut în vedere:
Cu privire la cuantumul despăgubirilor expropriaţii ca şi expropriatorii nu au ajuns la un acord privind propunerea de despăgubire a contestatorilor astfel încât aceştia au formulat acţiune în contencios administrativconform art. 20 din Legea nr. 33/1994.
Dat fiind dezacordul părţilor contestaţia a fost privită ca întemeiată, astfel că a fostadmisă, cu consecinţa anulării hotărârii nr. 1/2002.
Impotrivasentinţei au declarat recursConsiliul Judeţean Prahova şi Consiliul local al municipiului Ploieşti.
Consiliul Judeţean Prahova, a criticat sentinţa astfel:
In cuprinsul sentinţei nu sânt arătate motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei cu privire la soluţia adoptată.
Consiliul Local al Municipiului Ploieşti a criticat sentinţa după cum urmează:
Procesul-verbal de evaluare a constat într-un set de proceduri coerente şi ordonate ce au avut în vedere natura, calitatea, valoarea şi utilitatea terenului fiind apreciată valoarea de o persoană calificată în domeniu.
Raportul de evaluare întocmit de expert la cererea reclamantelor nu a precizat dacăvalorile stabilite se referă la domeniul privat saupublic, iar scopul efectuării a fost altul decât evaluarea referindu-se la tarifele de închiriere practicate de Primăria Ploieşti.
Din comisia care a stabilitcuantumul despăgubirilor a făcut parte şi un număr de 3 proprietari de imobile prin tragere la sorţi din lista de 30 de persoane, înaintată de Direcţia impozite şi taxe.
Analizându-se actele şi lucrările dosarului, constată:
Cu referire la recursul declarat de Consiliul Judeţean Prahova.
Intr-adevăr, potrivit dispoziţiunilor imperative cuprinseîn art. 261 C. proc. civ. privind conţinutul unei hotărâri judecătoreşti figurează şi „motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei ca şi motivele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.
In speţă instanţa nu a motivat în faptşi în dreptsoluţia şi nici nu a analizat apărările recurenţilor pârâţi.
Aşa fiind se vaadmite recursul se va casa sentinţa şi se va trimite cauza pentru rejudecare la aceiaşi instanţă.
Se va admite recursul Consiliului Local al municipiului Ploieşti în acelaşi sens iar cu ocazia rejudecării se vor avea în vedere şi celelalte motive invocate în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursuriledeclarate de Consiliul Judeţean Prahova şi deConsiliul Local al municipiului Ploieşti împotrivasentinţei civile nr. 18din 17 februarie 2003 a Curţii de Apel Ploieşti, secţiacomercială şicontenciosadministrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimitecauza spre rejudecare la aceiaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 ianuarie2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 120/2004. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 232/2004. Contencios → |
|---|
