ICCJ. Decizia nr. 1948/2004. Contencios. Anulare acte de impunere si dispozitie emisa de primar. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1948/2004
Dosar nr. 4812/2003
Şedinţa publică din 14 mai 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la Judecătoria Oradea – Bihor, recurenta-reclamantă SC R. SA a solicitat anularea actului de impunere nr. 676 din 6 martie 2003, a actului nr. 676 din 31 ianuarie 2003 şi dispoziţia Primarului oraşului Salonta nr. 148 din 9 mai 2003, urmând ca instanţa să dispună scutirea de la impozit a clădirilor speciale de la pct. 5 „cabine telefonice".
În motivarea cererii se arată că Anexa2 a OG nr. 36/2002, cuprinde lista clădirilor ce nu sunt supuse impozitului, iar la pct. 7 al acestei liste sunt construcţiile speciale, considerând că în raport cu definiţia dată construcţiilor speciale în lege, „cabina telefonică" se încadrează în această categorie şi, în consecinţă, beneficiază de scutire de impozit.
Judecătoria Oradea, judeţul Bihor, prin sentinţa civilă nr. 5515 din 21 octombrie 2003, a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de recurenta-reclamantă SC R. SA – Direcţia de Telecomunicaţii Bihor, în favoarea Judecătoriei Salonta.
Împotriva hotărârii a declarat recurs SC R. SA
Prin adresa din 31octombrie 2003, Judecătoria Oradea a înaintat recursul formulat, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ.
Curtea, sesizată cu judecarea recursului, a verificat din oficiu competenţa materială şi a constatat următoarele:
Litigiul suspus judecăţii este întemeiat pe dispoziţiile OG nr. 36/ 2003, HG nr. 1278/2002 şi Legea nr. 392/2001, în raport cu care competenţa de soluţionare a pricinii este stabilită imperativ de art. 9 din Legea nr. 392/2001, pentru aprobarea OUG nr. 58/1999, privind soluţionarea obiecţiunilor şi contestaţiilor formulate împotriva actelor de control şi de impunere, având ca obiect constatarea şi stabilirea impozitelor şi taxelor locale, a majorărilor de întârziere, a penalităţilor, precum şi a altor sume şi măsuri.
Întrucât dispoziţia cuprinsă în art. 9 alin. (3) din Legea nr. 392/2001, prevede faptul că recursul împotriva hotărârii pronunţate de judecătorie, se soluţionează de tribunal, Curtea constată competenţa Tribunalului Bihor, pentru soluţionarea prezentei cauze.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Trimite cauza la Tribunalul Bihor, pentru competenta soluţionare a recursului declarat de SC R. SA Oradea împotriva sentinţei civile nr. 5515 din 21 octombrie 2003, a Judecătoriei Oradea.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 mai 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 1946/2004. Contencios. Pensie. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1950/2004. Contencios. Anulare act de... → |
---|