ICCJ. Decizia nr. 7508/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 309/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7508/2004
Dosar nr. 5290/2003
Şedinţa publică din 12 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul K.F. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Bihor, pentru ca instanţa să dispună anularea hotărârii nr. 3654 din 25 august 2003 şi recunoaşterea perioadei înscrise în livretul militar, ca încadrându-se în prevederile Legii nr. 309/2002.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 14 ianuarie 1950 – 28 februarie 1961.
Curtea de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 475/CA/PI din 10 noiembrie 2003, a admis acţiunea reclamantului, motivată de faptul că acesta are înscrisă în livretul militar, o mutaţie cu menţiunea „bun pentru serviciul muncii", iar din adeverinţa eliberată de U.M. 02405 Piteşti, rezultă faptul că mutaţiile consemnate în livretul militar pot fi luate în considerare la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002.
Împotriva acestei sentinţe, considerată nelegală şi netemeinică, a declarat recurs, Casa Judeţeană de Pensii Bihor.
Recurenta a criticat hotărârea instanţei de fond, întrucât probele administrate au fost greşit interpretate.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ, analizând motivele invocate, în raport cu sentinţa atacată, probele administrate şi dispoziţiile legale incidente în cauză, constată că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 1 din Legea nr. 309/2002, privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi, persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 – 1961, beneficiază de prevederile Legii nr. 309/2002, persoanele, cetăţenii români, care au efectuat stagiul militar în detaşamentele de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 14 ianuarie 1950 – 28 februarie 1961, iar potrivit dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din legea menţionată, dovada încadrării în prevederile art. 1 din lege, se face cu unul dintre următoarele acte: livret militar şi adeverinţă eliberată de Centrele militare judeţene sau de U.M. 02405 Piteşti.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ, a constatat că din adresa eliberată de U.M. 02405 Piteşti, nu rezultă faptul că Eşalonul 7 Simeria a făcut parte din detaşamentele de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, pe perioada satisfacerii stagiului militar, de către reclamant.
Având în vedere dispoziţiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ., în conformitate cu care judecătorii au îndatorirea să stăruie, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, Curtea apreciază ca fiind necesară, completarea probatoriului, în sensul solicitării de către instanţa de fond, a unor adeverinţe, atât de la organele militare teritoriale, cât şi de la U.M. 02405 Piteşti, care să precizeze expres dacă în perioada cuprinsă în intervalul 14 ianuarie 1950 – 28 februarie 1961, reclamantul a efectuat stagiul militar, la unitatea precizată în livretul militar şi această unitate a făcut parte din detaşamentele de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii.
Pentru considerentele arătate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ, va admite recursul declarat, va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Bihor împotriva sentinţei civile nr. 475 din 10 noiembrie 2003 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7507/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 7509/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
