ICCJ. Decizia nr. 7534/2004. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7534/2004
Dosar nr. 3632/2004
Şedinţa publică din 12 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe calea contenciosului administrativ, reclamanta P.V. a solicitat anularea hotărârii nr. 6894 din 31 octombrie 2003, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Bihor şi recunoaşterea în favoarea ei, a calităţii de beneficiară a Legii nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii a arătat că este beneficiară a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000 şi că în mod greşit, Casa Judeţeană de Pensii i-a respins cererea.
Curtea de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 81/CA/2004 – PI din 2 februarie 2004, a respins cererea reclamantei, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamanta nu a putut face dovada de beneficiară a calităţii de refugiat, întrucât din probele dosarului nu rezultă că mama acesteia l-a urmat pe soţ, în refugiu, dând naştere a încă doi copii pe teritoriul cedat – S.F. şi S.M. şi că declaraţiile martorilor sunt contradictorii.
Împotriva hotărârii astfel pronunţate a declarat recurs, P.V., susţinând că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre netemeinică şi nelegală, întrucât S.F., născut în Burzuc, în 1944, nu este fratele ei.
Recursul este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
În cauză, instanţa a respins acţiunea reclamantei, exclusiv pe baza declaraţiilor martorilor N.T. şi P.I., care sunt contradictorii cu privire la data refugiului din comuna Bratca, pentru reclamantă şi pentru cei doi fraţi ai acesteia, S.G. şi S.F., concluzionând că mama reclamantei nu l-a urmat pe soţ, în refugiu, din moment ce a mai născut doi copii în perioada 1941 – 1944.
Or, din această unică dovadă nu rezultă cu certitudine identitatea dintre fraţii reclamantei şi cei doi copii născuţi în comuna Bratca, în perioada 1941 – 1944, având în vedere şi susţinerile reclamantei, în sensul că S.F. nu este fratele ei.
Ţinând cont că practic instanţa şi-a fundamentat soluţia pe un probatoriu neconcludent şi incomplet, cenzurând legalitatea actului administrativ contestat, fără a clarifica situaţia de fapt dedusă judecăţii şi cu încălcarea dispoziţiilor art. 129 alin. (5) C. proc. civ., Curtea, în baza art. 312 alin. (1) teza I şi art. 313 C. proc. civ., va admite recursul şi va trimite cauza, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
Cu ocazia rejudecării, urmează a se suplimenta probatoriul, prin orice mijloc de dovadă, admis de lege, care să stabilească cu certitudine situaţia de fapt din dosar, în raport cu care să fie soluţionată cererea reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de P.V. împotriva sentinţei civile nr. 81 din 2 februarie 2004 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7533/2004. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 7535/2004. Contencios → |
|---|
