ICCJ. Decizia nr. 8758/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 8758/2004
Dosar nr. 1919/2004
Şedinţa publică din 7 decembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 25 noiembrie 2003, reclamanta P.M. a solicitat anularea hotărârii nr. 11369 din 13 octombrie 2003, emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj şi obligarea acesteia, să-i recunoască calitatea de beneficiar al OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, fiind născută în timpul refugiului părinţilor săi.
Prin sentinţa civilă nr. 1590 din 19 decembrie 2003, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea, a dispus anularea actului administrativ atacat şi a obligat pârâta, să-i recunoască reclamantei, calitatea de refugiată în perioada 29 iulie 1943 - 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile băneşti prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 octombrie 2003.
Instanţa a reţinut că reclamanta a dovedit situaţia de refugiaţi a părinţilor săi şi că aceasta, minoră fiind, potrivit prevederilor art. 100 C. fam. şi ale art. 14 alin. (1) şi art. 8 din Decretul nr. 31/1945, nu putea avea un alt domiciliu, decât cel al părinţilor.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen, pârâta Casa de Pensii a judeţului Cluj, susţinând, în esenţă, că reclamanta nu are calitate de refugiată, nefiind printre persoanele prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 189/2000 şi ale HG nr. 127/2002.
A mai precizat că în sentinţă sunt invocate dispoziţiile art. 100 C. fam. şi ale art. 14 şi 8 din Decretul nr. 31/1954, acte normative care nu au legătură cu acţiunea.
Verificând sentinţa atacată, în funcţie de motivele de casare invocate, de actele dosarului şi normele legale incidente cauzei, se constată că recursul este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile conferite de acest act normativ, persoanele de cetăţenie română care, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, au avut de suferit persecuţii din motive etnice, fiind strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Prin HG nr. 127/2002 au fost asimilate persoanelor strămutate, şi cele refugiate.
Textele legale au avut în vedere persecuţia din motive etnice, la care au fost supuse unele persoane de cetăţenie română, fără a face distincţie între părinţi şi copiii născuţi în perioada de refugiu. Traiul în refugiu a avut consecinţe identice, materiale şi morale, vătămătoare, atât asupra părinţilor, cât şi asupra copiilor lor, indiferent că au fost născuţi înainte sau în timpul refugiului.
Cum reclamanta s-a născut la data de 29 iulie 1943, în Timişoara, localitate în care părinţii săi s-au refugiat, din Cluj, curtea de apel a apreciat în mod corect că sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 189/2000.
Cât priveşte invocarea în considerentele sentinţei, a dispoziţiilor art. 100 C. fam., ale art. 14 alin. (1) şi art. 8 din Decretul nr. 31/1954, acte normative în vigoare la data emiterii Legii nr. 189/2000, aceasta nu este concludentă cauzei.
Pentru considerentele expuse, se constată că recursul este nefondat şi urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 1590 din 19 decembrie 2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 decembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8757/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 8759/2004. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
