ICCJ. Decizia nr. 8936/2004. Contencios
| Comentarii |
|
La data de 1 iulie 2003, V.M. a solicitat ca în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Buzău, să se dispună anularea hotărârii nr. 404 din 7 aprilie 2003, prin care Comisia constituită pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 189/2000, i-a respins cererea de acordare a drepturilor prevăzute de acest act normativ.
De asemenea, a cerut obligarea pârâtei, să-i recunoască calitatea de persoană strămutată, pentru motive etnice.
în motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, deși a făcut dovada cu acte și declarațiile autentificate a unor martori, că s-a născut în timpul refugiului părinților săi, din Basarabia, în comuna Porumbacu de Jos, județul Sibiu, pârâta i-a respins cererea, pentru considerente care ignoră acele mijloace de probă.
Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 197 din 9 septembrie 2003, a respins acțiunea, ca neîntemeiată.
Instanța a reținut că în perioada 15 noiembrie 1943 - aprilie 1944, reclamanta V.M. nu era născută, și în această situație, declarațiile martorilor sunt neconcludente. Că, oricum, copilul conceput, dar nenăscut la momentul strămutării, nu poate fi considerat a avea calitatea de persoană strămutată.
împotriva sentinței a declarat recurs, reclamanta.
Recurenta a susținut că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal și că în realitate, legislația în vigoare recunoaște copilului conceput, aceleași drepturi pe care le are și copilul născut, cu condiția ca acesta să se nască viu.
Critica este întemeiată.
Cu actele de stare civilă și declarațiile autentificate ale martorilor R.P., C.E. și P.O., s-a dovedit fără echivoc faptul că reclamanta V.M. s-a născut la data de 28 iunie 1944, în comuna Porumbacu de Jos, județul Sibiu, unde mama ei se refugiase din comuna Târnova, județul Soroca, sub amenințarea frontului sovietic.
După război, întreaga familie s-a stabilit în orașul Buzău și nu s-a mai întors în Basarabia.
Ținând seama de această împrejurare, dar și de reglementarea instituită prin dispozițiile Legii nr. 189/2000, cu modificările ulterioare,(care nu-i exclude pe cei născuți în refugiu, de la beneficiul acordat de actul normativ mai sus menționat, de vreme ce indiscutabil, ei au suportat, alături de părinți, aceleași privațiuni datorate strămutării în altă localitate, decât cea de domiciliu), se apreciază că soluția primei instanțe, de respingere a acțiunii, este nelegală și netemeinică.
în consecință, a fost admis recursul și a fost modificată sentința, în sensul admiterii acțiunii.
Totodată, s-a dispus anularea hotărârii nr. 4404/2003, emisă de către Comisia pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 189/2000 și obligarea pârâtei, să emită o nouă hotărâre, prin care să recunoască reclamantei, drepturile prevăzute de această lege, pe perioada 28 iunie 1944 - 6 martie 1945, începând cu data de 1 ianuarie 2003.
Văzând și dispozițiile art. 15 din Legea nr. 29/1990, privind contenciosul administrativ.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8780/2004. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 8988/2004. Contencios → |
|---|
