ICCJ. Decizia nr. 579/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 579/2005
Dosar nr. 5038/2004
Şedinţa publică din 2 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
H.M., în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Cluj, a solicitat anularea hotărârii nr. 11781 din 29 octombrie 2003, emisă de pârâtă şi obligarea acesteia la emiterea unei noi hotărâri, prin care să i se recunoască calitatea de refugiată pe perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945 şi să i se acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, cu începere de la 1 octombrie 2003.
Curtea de apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 366 din 9 martie 2004, a admis acţiunea, reţinând că reclamanta s-a născut după ce părinţii acesteia s-au refugiat din teritoriul Ardealului de Nord aflat sub ocupaţie străină.
Considerând hotărârea, nelegală, pârâta a declarat recurs şi a solicitat admiterea, casarea sentinţei şi în fond, respingerea acţiunii, întrucât s-a interpretat greşit situaţia reclamantei, ca fiind a unei persoane născute în refugiu.
Din declaraţiile autentificate ale martorilor rezultă că părinţii acesteia s-au refugiat în luna aprilie 1940, deci anterior perioadei de început de refugiu prevăzut de lege.
Recursul este fondat, potrivit celor ce se vor arăta:
Reclamanta H.M. s-a născut la 10 martie 1933, în comuna Schiopu - Cluj, deci nu este un copil născut în perioada de refugiu a părinţilor, pentru a se bucura de acelaşi statut ca aceştia.
Reclamanta şi-a motivat cererea de acordare a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, precizând că în anul 1940 s-a refugiat împreună cu familia, din Cluj, în localitatea Schiopu.
Pentru dovedirea acestei situaţii s-a depus la dosar declaraţiile autentificate ale martorilor A.M. şi L.S.
Din verificarea declaraţiei date de aceştia rezultă o neconcordanţă, respectiv se susţine că după dictatul de la Viena - 30 august 1940, din cauza persecuţiilor din motive etnice, familia reclamantei s-a refugiat, însă se precizează că perioada este cuprinsă în intervalul aprilie 1940 - septembrie 1944.
De precizat că, Legea nr. 189/2000, modificată, acordă anumite drepturi, numai persoanelor care au fost persecutate etnic de către regimurile instaurate în România, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945 şi care şi-au părăsit domiciliul, refugiindu-se de pe teritoriul ocupat, pe un teritoriu unde să nu fie persecutate din acelaşi motiv.
Pentru a se clarifica contradicţiile din declaraţiile martorilor, refugiul este după dictatul de la Viena, respectiv după 6 septembrie 1940 sau anterior acestei date, se impune admiterea recursului şi casarea sentinţei, cu trimitere, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă, conform art. 313 C. proc. civ., pentru completarea probatoriului; aceasta, cu atât mai mult, cu cât fratelui reclamantei i s-au acordat drepturile solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 366 din 9 martie 2004, a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată, cu trimitere, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 577/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 580/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
