ICCJ. Decizia nr. 584/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 309/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 584/2005
Dosar nr. 5053/2004
Şedinţa publică din 2 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 18 decembrie 2003, reclamantul P.D. a solicitat anularea hotărârii nr. 7066 din 24 octombrie 2003, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Teleorman.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin hotărârea contestată i-au fost stabilite drepturile ce urmează să le primească în baza Legii nr. 309/2002, începând cu data de 1 septembrie 2003.
Reclamantul a susţinut că a început demersurile pentru obţinerea acestor drepturi, la data de 23 august 2002 şi în aceste condiţii urmează să le primească, începând cu data de 1 septembrie 2002.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 296 din 19 ianuarie 2004, a respins ca neîntemeiată, cererea reclamantului.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, au fost acordate reclamantului, din luna următoare depunerii cererii înregistrate la Casa de Pensii.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, P.D., nemulţumit fiind că drepturile i-au fost stabilite de Casa Judeţeană de Pensii Teleorman, începând cu data de 1 septembrie 2003, deşi demersurile pentru obţinerea drepturilor au început la data de 23 august 2002, când s-a adresat U.M. nr. 02405 Piteşti, astfel că trebuiau acordate, începând cu data de 1 septembrie 2002.
Verificând cauza, în funcţie de motivele de recurs formulate, în lumina dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că sentinţa este temeinică şi legală.
Potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 309/2002, beneficiază de prevederile legii, persoana, cetăţean român, care a efectuat stagiul militar în detaşamentele de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961, iar la art. 5 din legea sus-citată, se precizează că persoanele prevăzute la art. 1, vor beneficia de prevederile prezentei legi, cu începere de la întâi a lunii urătoare depunerii cererii.
În cauză, reclamantul a depus cererea pentru stabilirea drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, ce a fost înregistrată sub nr. 44572/67066, la data de 18 august 2003, astfel că pârâta nu putea să-i acorde drepturile solicitate, decât începând cu data de 1 septembrie 2003.
Având în vedere că legiuitorul a stabilit drepturile se acordă în funcţie de data depunerii cererii, şi nu a începerii demersurilor personale, se constată că instanţa de fond a dat o hotărâre legală.
În consecinţă, soluţia instanţei de fond fiind temeinică şi legală, recursul se priveşte ca nefondat şi urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de P.D., împotriva sentinţei civile nr. 296 din 19 ianuarie 2004, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 583/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 586/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
