ICCJ. Decizia nr. 582/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 582/2005
Dosar nr. 5044/2004
Şedinţa publică din 2 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 4 februarie 2004, reclamanta T.I. a solicitat anularea hotărârii nr. 1032 din 3 noiembrie 2002, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Botoşani şi obligarea pârâtei să-i recunoască calitatea de beneficiară a prevederilor Legii nr. 189/2000, pentru perioada 15 martie 1944 - 6 martie 1945.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că a fost forţată să părăsească localitatea de domiciliu, Vorona, judeţul Botoşani şi s-a mutat împreună cu familia, în localitatea Albeşti, judeţul Argeş.
Curtea de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 56 din 10 martie 2004, a admis acţiunea, a modificat hotărârea nr. 1032 din 3 noiembrie 2003, emisă de pârâtă şi a constatat că reclamanta este beneficiară a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 15 martie 1944 - 6 martie 1945.
Hotărând astfel, instanţa a reţinut că reclamanta s-a refugiat împreună cu familia, în comuna Albeşti, judeţul Argeş, calitatea de refugiată fiind reţinută şi de copia extras din registrul alfabetic de evidenţă a refugiaţilor pe anul 1944.
Împotriva sentinţei sus-menţionate a declarat recurs, Casa Judeţeană de Pensii Botoşani, susţinând în esenţă că reclamanta a fost persoană refugiată ca urmare a războiului, şi nu a fost refugiată din motive etnice.
Criticile formulate sunt întemeiate.
Din probele administrate rezultă că reclamanta şi-a părăsit domiciliul, împreună cu familia, din comuna Vorona, judeţul Botoşani, în comuna Albeşti, judeţul Argeş, ca urmare a evenimentelor legate de intrarea şi înaintarea trupelor sovietice pe teritoriul României, în cel de al doilea război mondial.
Potrivit prevederilor art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, privind acordarea unor drepturi, persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, din motive etnice, aprobată, modificată şi completată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile acordate prin această ordonanţă, persoana, cetăţean român, care în perioada arătată, a avut de suferit persecuţii din motive etnice, fiind strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Este adevărat că potrivit art. 2 din Normele de aplicare a OG nr. 105/1999, aprobate prin HG nr. 127/2002, prin persoană strămutată în altă localitate, în sensul acestei ordonanţe, se înţelege persoana care a fost mutată sau care a fost nevoită să îşi schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice, între altele fiind enumerate şi persoanele refugiate.
Dar, aşa cum rezultă, de altfel, în mod expres, acest refugiu trebuie să se fi produs ca urmare a persecuţiilor la care fusese supusă persoana respectivă, din motive etnice.
Or, în cauză, este stabilit că reclamanta a fost nevoită să se refugieze din localitatea de domiciliu, ca urmare a unor evenimente de război: intrarea şi înaintarea pe teritoriul României, a trupelor sovietice, în cadrul operaţiunilor militare din a doua parte a celui de al doilea război mondial.
Este de necontestat că şi persoanele care s-au refugiat în localităţile de domiciliu, ca urmare a unor evenimente de război, au avut de suferit toate consecinţele nefavorabile situaţiei de refugiat, dar legiuitorul, prin OG nr. 105/1999, nu a urmărit să acorde drepturi compensatorii, şi acestei categorii de persoane.
Aşa fiind, urmează a se admite recursul formulat de pârâtă, se va casa sentinţa şi în fond se va respinge acţiunea reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Botoşani împotriva sentinţei civile nr. 56 din 10 martie 2004, a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi în fond, respinge acţiunea.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 februarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 580/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 583/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|