ICCJ. Decizia nr. 764/2005. Contencios. Anulare certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 764/2005
Dosar nr. 7716/2004
Şedinţa publică din 9 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
P.C., în contradictoriu cu Ministerul Comerţului şi Industriei (fostul Minister al Comerţului), SC S. SA Zalău şi A.N. I.M.M.C., a solicitat anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria M.08 nr. 0667, respectiv a pct. 4 cu privire la terenul situat în Zalău, judeţul Sălaj, cu nr. top 1745/a/1/1/b, care este proprietatea sa.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 899 din 14 iulie 2004, a respins acţiunea, ca tardiv formulată, cu depăşirea termenului prevăzut de art. 5 din Legea nr. 29/1990.
Considerând hotărârea nelegală, reclamanta a declarat recurs, susţinând că ea este proprietara de drept a terenului în discuţie, pentru care plăteşte taxe şi impozite.
Recursul este nefondat.
Soluţia a fost dată de instanţă, pe o excepţie privind tardivitatea formulării acţiunii, şi nu pe fond.
Ori, din actele dosarului rezultă că SC S. SA Zalău şi-a intabulat dreptul de proprietate în C.F., în cursul anului 2000, că reclamanta a luat cunoştinţă de existenţa certificatului de atestare a dreptului de proprietate, în cursul soluţionării dosarelor nr. 3633/1995, nr. 8175/2001, ale Judecătoriei Zalău, dosar nr. 467/1996, a curţii de apel, iar prezenta acţiune a fost înregistrată la 29 martie 2004, cu depăşirea termenului prevăzut de art. 5 din Legea nr. 29/1990.
Faptul că reclamantei-terţ nu i s-a comunicat certificatul de atestare, nu are relevanţă, termenul de sesizare a instanţei a început să curgă din momentul când aceasta a cunoscut atât existenţa, cât şi conţinutul actului care o vatămă într-un drept legitim.
În consecinţă, recursul fiind nefondat, urmează a fi respins în baza art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de P.C., împotriva sentinţei civile nr. 899 din 14 iulie 2004, a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 februarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 763/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 768/2005. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|