ICCJ. Decizia nr. 1224/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1224/2006
Dosar nr. 3901/2005
nr. 15975/1/2005
Şedinţa publică din 11 aprilie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Cluj, sub nr. 17462 din 21 septembrie 2005, reclamantul B.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii acesteia nr. 17563 din 26 mai 2005 şi obligarea pârâtei la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În susţinerea acţiunii, reclamantul a depus, în copie, mai multe înscrisuri, printre care acte de stare civilă, hotărârea contestată, precum şi declaraţiile autentificate ale unor martori, arătând că s-a născut la data de 13 decembrie 1943, după ce iarna anului 1941, pârâţii îi fuseseră strămutaţi din localitatea Turda, judeţul Cluj, în localitatea Rediu, comuna Aiton, judeţul Cluj.
Pârâta, prin întâmpinare, a cerut respingerea acţiunii.
Prin sentinţa civilă nr. 701 din 27 octombrie 2005, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, reţinând ca dovedite susţinerile reclamantului, a admis acţiunea şi, anulând hotărârea emisă de pârâtă, a obligat-o să-i recunoască reclamantului, calitatea de refugiat în perioada 13 decembrie 1943 - 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile băneşti prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 mai 2005.
Împotriva acestei sentinţe, considerând-o netemeinică şi nelegală, a declarat recurs, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, invocând dispoziţiile art. 299 şi urm. C. proc. civ., susţinând că reclamantul nu poate beneficia de prevederile Legii nr. 189/2000, atâta vreme, cât s-a născut ulterior strămutării părinţilor săi şi, deci, nu a fost supus unor persecuţii etnice.
Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
Potrivit art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, privind acordarea unor drepturi, persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, din motive etnice, cu modificările şi completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetăţean român, care, în perioada sus menţionată, a avut de suferit persecuţii etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
Din conţinutul textului de lege menţionat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care, din motive etnice, au suferit persecuţii în perioada precizată, fără a se face nici o diferenţiere de tratament între persoanele care au fost efectiv strămutate ori expulzate în altă localitate şi cele care au fost nevoite să trăiască în refugiu. Prin urmare, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, în această categorie intrând, în mod implicit, şi copiii născuţi în perioada refugiului, aceştia împărtăşind aceeaşi situaţie cu cea a părinţilor refugiaţi, al căror statut l-au dobândit.
Cum, în cauză, s-a făcut dovada şi este de necontestat faptul că reclamantul s-a născut în perioada refugiului părinţilor săi, în mod corect a reţinut instanţa de fond că acesta, începând cu data naşterii sale, respectiv 13 decembrie 1943, a împărtăşit situaţia părinţilor refugiaţi, suportând consecinţele morale şi materiale ale refugiului care, implicit, s-au răsfrânt şi asupra sa.
Pentru considerentele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 701 din 27 octombrie 2005 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 aprilie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 1223/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1225/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|