ICCJ. Decizia nr. 1225/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1225/2006
Dosar nr. 3904/2005
nr. 15986/1/2005
Şedinţa publică din 11 aprilie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Cluj, reclamantul M.E. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 16932/2005, emisă de pârâtă, obligarea acesteia să-i recunoască calitatea de refugiat în perioada 3 septembrie 1944 - 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, începând cu 1 martie 2005.
În susţinerea acţiunii, reclamantul a depus în copie mai multe înscrisuri, printre care acte de stare civilă şi declaraţii autentificate ale unor martori, din care a rezultat că acesta s-a refugiat, împreună cu familia, din comuna Aiton, în Turda şi mai apoi, în localitatea Unirea, judeţul Alba, din motive etnice.
Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acţiunii.
Prin sentinţa civilă nr. 708 din 31 octombrie 2005, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea, a anulat hotărârea nr. 16932 din 18 martie 2005, emisă de pârâtă, a obligat-o să-i recunoască calitatea de refugiat în perioada 3 septembrie 1944 - 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile băneşti prevăzute de Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 martie 2005.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că reclamantul a făcut dovada că s-a refugiat, împreună cu familia, din comuna Aiton, în Turda şi mai apoi, în localitatea Unirea, judeţul Alba, prin declaraţiile martorilor care se aflau în aceeaşi situaţie cu acesta şi care, la rândul lor, au depus la dosarul cauzei, înscrisuri care afirmă că sunt beneficiari ai Legii nr. 189/2000.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, pe motiv că schimbul de domiciliu al reclamantei nu s-a datorat persecuţiei etnice.
Examinând cauza şi sentinţa atacată, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ, persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuţii etnice, aflându-se în una dintre cele 6 situaţii expres prevăzute de lege.
Prin persoana care a fost strămutată, expulzată sau refugiată în altă localitate, se înţelege persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să-şi schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice.
Legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii, tuturor persoanelor care au fost victimele şi/sau au avut de suferit ca urmare a persecuţiilor din motive etnice.
Cum în cauză s-a făcut dovada, prin probatoriul administrat care are realmente valoare judiciară, că reclamantul, împreună cu părinţii săi, s-a refugiat din comuna Aiton, în Turda şi mai apoi, în localitatea Unirea, judeţul Alba, în perioada 3 septembrie 1944 - 6 martie 1945, în mod corect instanţa de fond a reţinut că aceasta a suferit consecinţele morale şi materiale ale refugiului şi este îndreptăţit să se bucure de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Pentru aceste considerente, recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 708 din 31 octombrie 2005 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Obligă recurentul la 200 RON, cheltuieli de judecată către intimat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 aprilie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1224/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1227/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
