ICCJ. Decizia nr. 232/2006. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, la data de 13 octombrie 2003, reclamanții I.C., E.G., M.M., S.F. și Ș.M. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, instituirea controlului constituționalității Legii nr. 23/1969 privind executarea pedepselor.
Prin sentința civilă nr. 720 din 21 aprilie 2004, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, a respins, ca inadmisibilă, acțiunea formulată de reclamanți.
împotriva acestei sentințe, în termenul legal, a declarat recurs, reclamantul I.C. l; acesta, însă, nu și-a motivat recursul, nici prin cererea de declarare și nici ulterior, înăuntrul termenului de 15 zile de la comunicarea hotărârii, potrivit art. 301 și art. 303 alin. (1) și (2) C. proc. civ.
Astfel fiind, având în vedere dispozițiile art. 306 alin. (1) C. proc. civ. și cum nu au fost constatate motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, s-a constatat că recursul este nul.
| ← ICCJ. Decizia nr. 259/2006. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 122/2006. Contencios → |
|---|
