ICCJ. Decizia nr. 167/2006. Contencios
| Comentarii |
|
Prin cererea Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, s-a sesizat înalta Curte de Casație și Justiție, cu conflictul negativ de competență intervenit ca urmare a sentinței nr. 1650 din 12 octombrie 2005, a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal. Prin această hotărâre s-a declinat competența de soluționare a cauzei formulată de reclamanții S.T., M.D., A.I., P.G., T.A., B.A., M.V., procurori de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci, în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, Ministerul Public și Ministerul Finanțelor Publice, în favoarea Tribunalului Galați.
Curtea de apel a apreciat că în cauză, litigiul este un litigiu de muncă, în sensul Legii nr. 168/1999, privind soluționarea conflictelor de muncă.
Aceasta, întrucât drepturile pretinse de reclamanți derivă din desfășurarea unor raporturi de muncă în sensul art. 3 alin. (1) din Legea nr. 168/1999, iar instanța nu a fost învestită cu o plângere împotriva unei hotărâri a organului de conducere al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, în sensul art. 42 alin. (2) din O.U.G. nr. 147/2002, pentru a atrage competența acestei instanței.
De precizat că, prin sentința civilă nr. 774 din 8 aprilie 2005, Tribunalul Galați declinase competența de soluționare a cauzei înregistrată la Tribunalul Galați, sub nr. 35 PC/2005, formulată de petenții în cauză, la Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, considerând că, potrivit art. 42 alin. (2) din O.U.G. nr. 177/2002, privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, competența soluționării cererii magistraților și personalului auxiliar de specialitate revine Curții de Apel București.
Așa cum rezultă din cererea de chemare în judecată, petiția privește calcularea și achitarea sporului de vechime în muncă, începând cu 1 ianuarie 2001 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești, precum și pentru viitor; avându-se în vedere și indicele de inflație, ca urmare a devalorizării monedei naționale, precum și efectuarea mențiunilor cuvenite în cartea de muncă.
Deci, cauza privește un litigiu de muncă ce urmează a fi soluționat de Tribunalul București, așa cum corect a stabilit și Curtea de Apel București.
Așa fiind, urmează ca, potrivit art. 22 C. proc. civ., stabilindu-se instanța competentă, să și trimită cauza, acestei instanței, pentru soluționare.
| ← ICCJ. Decizia nr. 459/2006. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 259/2006. Contencios → |
|---|
