ICCJ. Decizia nr. 2846/2006. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.2846/2006
Dosar nr. 35616/2/2005
Şedinţa publică din 13 septembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, reclamantul L.G. a chemat în judecată Tribunalul Teleorman, solicitând să se constate că în mod greşit a declinat competenţa de soluţionare a cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 1875/2005.
Prin sentinţa civilă nr. 41 din 11 ianuarie 2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamantul L.G., ca inadmisibilă, reţinând că prin încheierea nr. 156 din 30 mai 2005, Tribunalul Teleorman a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe L.A. şi M.T., iar reclamantul nu a utilizat calea de atac a recursului împotriva respectivei încheieri.
Împotriva sentinţei sus menţionate a declarat recurs, L.G., care a motivat că nu i-a fost comunicată încheierea în cauză pronunţată de Tribunalul Teleorman.
Recursul este nefondat.
În mod corect, Curtea de Apel Bucureşti a respins, ca inadmisibilă, acţiunea formulată de reclamantul L.G., cu motivarea că acesta nu a declarat recurs împotriva încheierii nr. 156 din 30 mai 2005, prin care Tribunalul Teleorman a declinat competenţa soluţionării cauzei privind pe L.A., în favoarea Judecătoriei Roşiorii de Vede.
Critica vizând nelegalitatea sentinţei, pe motiv că încheierea nr. 156/2005 nu a fost comunicată recurentului-reclamant L.G., este nefondată faţă de dispoziţiile art. 266 alin. (3) C. proc. civ. şi prevederea imperativă a art. 158 alin. (3) teza I din acelaşi cod, potrivit căreia termenul de recurs împotriva hotărârii de declinare a competenţei curge de la pronunţarea acesteia.
În subsidiar, se reţine şi excepţia de inadmisibilitate a acţiunii, invocată la fond, constând în aceea că recurentul-reclamant L.G., nefiind parte în dosarul în care s-a pronunţat încheierea nr. 156 din 30 mai 2005, nu justifică un interes legitim şi personal în promovarea acţiunii, prevederile art. 30 şi 35 C. fam., invocate de recurentul-reclamant, nefiind relevante sub acest aspect.
Faţă de cele ce preced, recursul declarat în cauză este nefondat şi urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de L.G. împotriva sentinţei civile nr. 41 din 11 ianuarie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 septembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2844/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2848/2006. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
