ICCJ. Decizia nr. 255/2007. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 255/2007
Dosar nr. 8070/54/2006
Şedinţa publică din 17 ianuarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 626 din 16 iunie 2006, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamanta A.I., în contradictoriu cu pârâtul Primul Ministru al României - C.P.T., privind obligarea acestuia din urmă să răspundă memoriilor formulate de reclamantă.
În motivarea sentinţei se reţine că reclamanta a adresat Primului Ministru al României, în luna martie 2006, un memoriu în care îşi exprima nemulţumirile privind măsurile luate de guvern în materia pensiilor şi solicita o rezolvare a situaţiei sale, în sensul asigurării unui trai decent prin majorarea pensiei, corespunzător nevoilor referitoare la procurarea medicamentelor şi alimentelor specifice bolilor de care suferă. Prin adresa nr. 16/24879/2006, Guvernul României - Direcţia Relaţii cu Publicul a transmis memoriul reclamantei, spre competentă soluţionare, Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, cu solicitarea verificării aspectelor semnalate, luării măsurilor legale ce se impun şi informării în termen a Cancelariei Primului Ministru şi a petentei. Această măsură a fost comunicată reclamantei, printr-o adresă cu acelaşi număr, precizându-se că instituţia sesizată îi va comunica soluţia adoptată.
În drept, instanţa a invocat prevederile art. 6 şi 61 din OG nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, potrivit cărora autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a organiza un compartiment distinct pentru relaţii cu publicul care să primească, să înregistreze, să se îngrijească de rezolvarea petiţiilor şi să expedieze răspunsurile către petiţionar, compartiment care în cazul petiţiilor greşit îndreptate le va trimite în 5 zile de la înregistrare, compartimentului din cadrul autorităţii sau instituţiei publice care are atribuţii în rezolvarea problemelor sesizate, urmând ca petiţionarul să fie înştiinţat de aceasta.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs, reclamanta A.I., susţinând că hotărârea este nelegală şi netemeinică, deoarece instanţa de fond nu a analizat cererea sa de a-i calculată pensia la un cuantum egal cu al celorlalte persoane care au prestat aceeaşi muncă şi cu aceeaşi vechime şi nu a obligat pârâtul la stabilirea unei pensii corespunzătoare.
Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, încadrabil în prevederile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
În mod corect, instanţa de fond a reţinut că petiţia reclamantei a primit răspuns în conformitate cu prevederile OG nr. 27/2002, iar în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000 privind pensiile de asigurări sociale de stat, contestaţia privind modul de stabilire a pensiei, sunt de competenţa tribunalului, calitatea procesuală pasivă revenind caselor de pensii şi asigurări sociale.
Pentru considerentele menţionate, soluţia instanţei de fond, de respingere ca nefondată a acţiunii formulate de reclamantă împotriva primului-ministru, este întemeiată, autoritatea pârâtă îndeplinindu-şi atribuţiile legale privind soluţionarea petiţiei reclamantei; faţă de dispoziţiile art. 312 alin. (1), cu referire la art.3041 C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta A.I. împotriva sentinţei civile nr. 626 din 16 iunie 2006 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 ianuarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 248/2007. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 262/2007. Contencios. Anulare acte... → |
|---|
