ICCJ. Decizia nr. 4756/2007. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4756/200.
Dosar nr. 204/45/200.
Şedinţa publică din 6 decembrie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele.
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Iaşi, reclamantul B.Z. a chemat în judecată Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pentru a se dispune anularea actelor nr. 24835 din 22 ianuarie 2007 şi nr. 15580 din 21 martie 2007 emise de pârât, cu obligarea acestuia de a aviza exercitarea activităţii de control financiar preventiv în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad" Iaşi.
Reclamantul a arătat că refuzul pârâtei în acordarea acestui aviz s-a întemeiat pe dispoziţiile Ordinului nr. 522/2003 al Ministrului Finanţelor Publice de aprobare a normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv, respectiv anexa 8, cap. 2 pct. 3 lit. f) ce prevede obligaţia beneficiarului unui astfel de aviz de a avea „o vechime minimă în domeniul finanţelor publice de minimum 3 ani".
Reclamantul consideră că această prevedere reprezintă o restrângere a dreptului său la muncă, în sensul art. 41 şi art. 53 din Constituţie şi, de asemenea, o măsură ce se aplică discriminatoriu, pierzându-şi astfel caracterul legitim, din moment ce impune condiţii diferite persoanelor care au lucrat în finanţele publice înainte de 1 ianuarie 1990 şi respectiv ulterior acestei date.
În ce-l priveşte, reclamantul a acumulat vechimea efectivă în domeniul finanţelor publice înainte de anul 1990, însă prin adresa nr. 15580/2007 în litigiu, pârâta ignoră această experienţă invocând ordinul sus-citat, ce instituie practic un tratament diferenţiat între profesioniştii cu aceleaşi studii, criteriul de discriminare fiind locul de muncă anterior, deşi a promovat examenul de ocupare a postului de control financiar preventiv propriu, astfel că a dovedit pregătirea sa profesională pentru a exercita o astfel de funcţie.
Prin sentinţa civilă nr. 99/CA din 16 iulie 2007, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis în parte acţiunea reclamantului B.Z. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
A recunoscut reclamantului dreptul de exercitare a activităţii de control financiar preventiv propriu.
A obligat pârâtul să avizeze exercitarea de către reclamant a activităţii de control financiar preventiv propriu în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad" Iaşi.
A respins capătul de cerere privind anularea adreselor nr. 24835/2007 şi nr. 15580/2007 emise de pârât.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că urmare activităţii profesionale şi perfecţionării pe linie economico-financiară dobândite de reclamant, acesta a acumulat în fapt o experienţă în domeniul „finanţelor publice" în sensul prevederilor Ordinului nr. 522/2003, atât timp cât textul nu specifică instituţiile şi modul în care trebuiau dobândite experienţa/ vechimea respectivă.
Împotriva sentinţei civile sus menţionate a declarat recurs Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (M.E.C.T.).
Invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. recurentul a criticat hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru greşita aplicare a dispoziţiilor Ordinului nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv, mai exact pentru că deşi intimatul -reclamant nu îndeplineşte cerinţa privind vechimea efectivă în domeniul finanţelor publice, autoritatea a fost obligată să avizeze exercitarea de către acesta a activităţii de control financiar preventiv propriu în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad" Iaşi.
Examinând cauza în raport de critica formulată şi în temeiul art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că recursul este nefondat.
Pe baza unui amplu probatoriu administrat, instanţa de fond a stabilit în mod corect că, în fapt, reclamantul a exercitat funcţii economice echivalente urmare cărora a acumulat experienţa necesară exercitării atribuţiilor de control financiar preventiv, fiind îndeplinit scopul acordării vizei de control financiar preventiv aşa cum este definit acesta prin art. 1 al Normelor anexă la Ordinul ministrului finanţelor nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor Metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv.
Reţinându-se în mod just că interpretarea literală dată de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pct. 3) lit. f) din Ordinul nr. 522/2003 contravine spiritului legii, obiectivul legiuitorului fiind acela de a se face dovada existenţei cunoştinţelor profesionale şi ştiinţifice exercitării unui astfel de control, într-adevăr din actele dosarului a rezultat cu evidenţă că intimatul-reclamant a acumulat o experienţă în domeniul „finanţelor publice" în sensul Ordinului în discuţie, cu atât mai mult cu cât textul nu face nicio referire la modul şi instituţiile în care trebuie dobândite experienţa şi vechimea în acest domeniu.
În aceste condiţii se constată incidenţa dispoziţiilor art. 1 alin. (1) coroborate cu dispoziţiile art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, modificată, cu consecinţa recunoaşterii în favoarea intimatului-reclamant a dreptului de exercitare a activităţii de control financiar preventiv propriu.
Pentru toate cele expuse, în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului împotriva sentinţei civile nr. 99/CA din 16 iulie 2006 a Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 decembrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4745/2007. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4776/2007. Contencios. Refuz acordare... → |
|---|
