ICCJ. Decizia nr. 2635/2008. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2635/2008
Dosar nr. 4/57/200.
Şedinţa publică din 24 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 3 ianuarie 2008 Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a fost sesizată de Tribunalul Sibiu prin Încheierea din 18 decembrie 2007 cu soluţionarea excepţiei de nelegalitate a art. 4 lit. c) şi anexei 2 din Ordinul inspectorului general nr. 42541 din 4 iulie 2007, excepţie invocată de reclamanta C.F.E. în dosarul nr. 3627/85/2007, având ca obiect anulare act administrativ.
În motivarea încheierii pronunţată la data de 18 decembrie 2007 în dosarul nr. 3627/85/2007, Tribunalul Sibiu a reţinut că de legalitatea actului depinde soluţionarea cauzei în fond, iar actul a cărui nelegalitate se solicită este emis de o autoritate centrală.
Prin excepţia de nelegalitate invocată, reclamanta a arătat că ordinul în cauză îi vatămă dreptul la egalitate de şanse între bărbaţi şi femei, precum şi dreptul la egalitate de şanse în funcţie de vârstă, deoarece obligă candidaţii să concureze pe bareme fizice unice stabilite, fără a fi luate în considerare vârsta şi sexul. Prevederile legale încălcate de Ordinul atacat sunt Constituţia României şi Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi.
Un alt motiv de nelegalitate este încălcarea O.M.A.I. nr. 154/2004 prin care se reglementează activităţile de educaţie fizică şi sport în minister şi în situaţia încadrării din sursă externă.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 46/F/CA din 19 martie 2008 a respins excepţia de nelegalitate a Ordinului inspectoratului general pentru situaţii de urgenţă nr. 42541 din 4 iulie 2007 invocată de reclamanta C.F.E., a luat act de renunţarea reclamatei la judecată împotriva pârâtei Asociaţia Femeilor din România şi a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Sibiu, excepţii invocate de aceşti pârâţi.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut că în ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâţii Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Sibiu, aceasta va fi respinsă astfel că toate părţile citate la judecata cauzei în fond vor fi citate şi la soluţionarea excepţiei ridicate în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004, deşi pârâţii nu sunt emitenţi ai actului atacat.
Pe fondul cauzei s-a reţinut că ordinul atacat de reclamantă nu are prevederi contrare legii, nu adaugă la lege şi nici nu conţine dispoziţii discriminatorii.
Ceea ce solicită însă reclamanta, respectiv o diferenţiere în funcţie de sex şi de vârstă, ar reprezenta, reţine instanţa, o discriminare şi o situaţie care într-adevăr ar contraveni principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.
În ceea ce priveşte încălcarea O.M.A.I. nr. 154/2004 s-a reţinut că legalitatea unui act administrativ se apreciază în raport de dispoziţiile legii în baza cărora a fost emis şi nicidecum în raport cu dispoziţiile unui alt act administrativ.
Împotriva acestei sentinţe considerată nelegală şi netemeinică a declarat recurs reclamanta C.F.E.
Recurenta a susţinut că:
- în mod greşit instanţa de fond a tratat principiul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi ca fiind o egalitate absolută şi de identitate deplină între femei şi bărbaţi, deoarece acest principiu (al egalităţii de şanse) este prevăzut de lege tocmai pentru a compensa diferenţa de forţă fizică dintre femeie şi bărbat, dintre cel vârstnic şi cel tânăr şi de a crea şanse egale în faţa concursului;
- nelegalitatea prevederilor ordinului dedus judecăţii constă în faptul că se încalcă dreptul constituţional şi comunitar al egalităţii de şanse în ocuparea funcţiilor publice şi nu se acordă şanse egale la ocuparea funcţiilor pe criterii de vârstă;
- organizatorii concursului au aplicat două sisteme de verificare a aptitudinilor fizice, una pentru sursa externă cu bareme abuzive şi alta pentru sursa internă, bareme stabilite pe vârste şi sex cu timpi mai mari şi mai lejeri;
- prin ordinul a cărui nelegalitate se cere, pârâţii-intimaţi au stabilit abuziv probe de concurs care nu sunt prevăzute în actul normativ de linie superior, respectiv O.M.A.I. nr. 154/2004.
Examinând cauza în raport cu toate criticile aduse soluţiei instanţei de fond, cu apărările formulate şi probele administrate precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele expuse în continuare.
Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Sibiu, în mod corect instanţa de fond a dispus respingerea acesteia pe considerentul că aceştia au fost citaţi în cauză de către Curtea de Apel în calitate de pârâţi în dosarul Tribunalului Sibiu nr. 3627/85/ 2007, dosar în care se discută fondul cauzei, iar nu în calitate de emitenţi ai actului atacat, întrucât este evident că nu ei au emis ordinul atacat.
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Sibiu au calitatea de pârâţi doar faţă de dispoziţiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 potrivit cărora instanţa de contencios administrativ se pronunţă cu citarea părţilor şi a emitentului actului.
Pe fondul cauzei, urmează a se constata că reclamanta solicită constatarea nelegalităţii şi anularea art. 4 lit. c) şi anexa nr. 2 din Ordinul inspectorului general nr. 42541 din 4 iulie 2007, ordin care i-ar fi încălcat dreptul constituţional la egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea unei funcţii de subofiţer la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Sibiu prin faptul că, potrivit acestui ordin, au fost stabilite bareme unice pentru femei şi bărbaţi la proba de evaluare a performanţei fizice.
Verificarea legalităţii unui act administrativ presupune cenzurarea actului respectiv prin raportare la dispoziţiile legii.
Reclamanta invocă faptul că Ordinul este nelegal prin raportare la dispoziţiile Constituţiei şi la Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei. Analizând însă ordinul contestat, se observă că acesta nu are prevederi contrare legii, nu adaugă la lege şi nu conţine nicio dispoziţie discriminatorie.
Nici susţinerea reclamantei în sensul că ordinul atacat ar încălca dispoziţii ale dreptului comunitar, nu este întemeiată întrucât ordinul nu face nicio diferenţiere între bărbaţi şi femei în funcţie de sex şi vârstă de vreme ce munca desfăşurată de aceştia este identică şi salariul la fel.
Aşa cum corect a reţinut instanţa de fond, tocmai ceea ce solicită reclamanta, respectiv o diferenţiere în funcţie de sex şi vârstă ar reprezenta o discriminare ce ar contraveni principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.F.E. împotriva sentinţei civile nr. 46/F/CA din 19 martie 2008 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2633/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2649/2008. Contencios. Refuz acordare... → |
|---|
