ICCJ. Decizia nr. 4292/2008. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4292/2008
Dosar nr. 660/33/2007
Şedinţa publică din 25 noiembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului administrativ la 12 iunie 2007, reclamanta V.E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Cluj, anularea Hotărârii nr. 21222 din 16 mai 2007 emisă de pârâtă, cu consecinţa obligării acesteia la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Motivându-şi cererea, reclamanta a arătat că pârâta refuză să-i recunoască statutul de persoană refugiată, deşi a făcut dovada că în perioada ianuarie 1941 – martie 1945 s-a refugiat împreună cu familia, din localitatea Văleni în localitatea Huedin, ca urmare a persecuţiilor etnice exercitate.
Prin sentinţa civilă nr. 423/2007, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea reclamantei, a anulat hotărârea atacată şi a obligat pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de persoană refugiată în perioada 31 decembrie 1941 – 31 decembrie 1944 şi să-i acorde drepturile băneşti prevăzute de lege, începând cu data de 1 ianuarie 2007.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta C.J.P. Cluj, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 795 din 28 februarie 2008, a admis recursul, a casat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Rejudecând cauza în fond după casare, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a pronunţat sentinţa civilă nr. 420/2008 din 13 mai 2008, prin care a admis acţiunea reclamantei V.E., a anulat Hotărârea nr. 21222 din 16 mai 2007 emisă de pârâta C.J.P. Cluj, pe care a obligat-o să-i recunoască reclamantei calitatea de persoană refugiată în perioada 31 decembrie 1941 – 31 decembrie 1944 şi să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 ianuarie 2007.
Pentru a pronunţa o asemenea soluţie, instanţa de fond a reţinut că nu se justifică aplicarea unui tratament discriminator minorilor – refugiaţi împreună cu părinţii sau născuţi în refugiu.
Sentinţa pronunţată de Curtea de Apel Cluj a fost atacată cu recurs de pârâta C.J.P. Cluj.
Recurenta susţine că reclamanta nu este îndreptăţită să beneficieze de drepturile acordate potrivit Legii nr. 189/2000 persoanelor refugiate, deoarece nu şi-a schimbat domiciliul, fiind născută în localitatea de refugiu a părinţilor şi nici nu a suferit persecuţii din motive etnice, localitatea de refugiu aflându-se sub autoritatea statului român.
Examinându-se sentinţa atacată în raport cu criticile formulate, cu mijloacele de probă administrate, precum şi cu dispoziţiile legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., se constată că recursul este nefondat, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Conform art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază de prevederile ordonanţei persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate în România între 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945, avut de suferit persecuţii pe motive etnice, printre situaţiile prevăzute de lege fiind şi aceea a strămutării în altă localitate decât cea de domiciliu (art. 1 lit. c)).
Prin Normele de aplicare a ordonanţei menţionate, aprobate prin HG nr. 127/2000, persoanelor strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu le-au fost asimilate şi cele expulzate, refugiate, precum şi cele care au făcut obiectul unui schimb de populaţie, ca urmare a unui tratat bilateral.
În cauză, reclamanta a făcut dovada că, în perioada 31 decembrie 1941 – 31 decembrie 1944 s-a refugiat din localitatea de domiciliu împreună cu părinţii, ca urmare a persecuţiei etnice exercitate.
Nu pot fi primite motivele de recurs invocate, întrucât din actele şi lucrările dosarului, rezultă că reclamanta nu s-a născut pe timpul refugiului părinţilor, ci la 25 aprilie 1934.
Ca urmare, recursul urmează a fi respins, ca nefondat, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.J.P. Cluj împotriva sentinţei 420/2008 din 13 mai 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 noiembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4278/2008. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 4302/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
