ICCJ. Decizia nr. 4278/2008. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4278/2008
Dosar nr. 2542/62/2008
Şedinţa de la 21 noiembrie 2008
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă.
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 25.01.2008 pronunţată de Judecătoria Braşov în Dosarul nr. 1162/197/2007, s-a respins cererea de suspendare a executării silite începută în temeiul titlului executoriu ce a stat la baza Dosarului fiscal nr. 717 din 13 august 2007, formulată de contestatoarea SC A.G. SRL.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatoarea, cauza în recurs fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov, secţia civilă care, prin încheierea de şedinţă din data de 26 martie 2008, a dispus transpunerea cauzei la secţia comercială şi de contencios administrativ din cadrul aceleiaşi instanţe, apreciind că natura juridică a litigiului dedus judecăţii este fiscală şi invocând, în acest sens, Decizia nr. 15 din 05 februarie 2007 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie „pronunţată într-un recurs în interesul legii referitor la respectarea principiului specializării în judecarea contestaţiilor la executare şi a contestaţiilor la titlu".
Tribunalul Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia nr. 339/RC din 25 aprilie 2008 a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Braşov şi a declinat competenţa de soluţionare a recursului declarat împotriva încheierii din Camera de Consiliu din data de 25 ianuarie 2008 a Judecătoriei Braşov în favoarea Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reţinând că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. raportat la art. 10 alin. (2) din legea contenciosului administrativ, precum şi dispoziţiile art. 3 pct. 3 din acelaşi cod, care stabilesc competenţa curţii de apel ca instanţă de recurs.
Curtea de Apel Braşov, prin Decizia 484/R din 22 iulie 2008, a admis excepţia de necompetenţă materială, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a recursului în favoarea Tribunalului Braşov, secţia civilă, reţinând că natura litigiului este una civilă iar competenţa de soluţionare revine în primă instanţă judecătoriei, care judecă asemenea cauze potrivit dreptului comun în materia executării silite, anume art. 373 alin. (2) şi art. 400 alin. (1) C. proc. civ., aceeaşi concluzie desprinzându-se, arată instanţa de judecată, şi din analiza dispoziţiilor speciale ale art. 172 alin. (4) C. proCod Fiscal; în acest sens, curtea de apel invocă Deciziile nr. 14 şi 15 din anul 2007 pronunţate de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recursul în interesul legii.
Constatându-se ivirea conflictului negativ de competenţă, dosarul a fost înaintat înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios, administrativ şi fiscal, pentru pronunţarea regulatorului de competenţă, potrivit art. 22 C. proc. civ.
Înalta Curte va stabili că Tribunalul Braşov, secţia civilă, este competent să soluţioneze recursul formulat de SC A.G. SRL împotriva încheierii de şedinţă din 25 ianuarie 2008 pronunţată de Judecătoria Braşov.
Obiectul cererii cu care reclamanta SC A.G. SRL a investit judecătoria Braşov vizează anularea titlului executoriu nr. 717/2007, a somaţiei nr. 8/50/2/2007/1238, desfiinţarea procesului verbal de sechestru asigurător nr. 721/2007 emise de A.F.P. a comunei Feldioara. De asemenea se solicită suspendarea executării silite care a început prin emiterea somaţiei din data de 13 august 207 în temeiul dispoziţiilor art. 145 din OG nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală.
Judecătoria Braşov respinge cererea de suspendare a executării silite formulată de reclamantă, a actelor administrative fiscale indicate în petitul acţiunii, care constituie titluri executorii potrivit dispoziţiilor art. 141 C. proCod Fiscal
Aşa fiind, este corectă soluţia Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, motivată pe prevederile art. 172 alin. (1) din acelaşi cod, potrivit cu care „persoanele interesate pot face contestaţie împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului Cod de către organele de executare…", instanţa competentă să soluţioneze contestaţia propriu-zisă cât şi cererea de suspendare fiind, potrivit alin. al 4-lea al aceluiaşi text, interpretat prin Decizia nr. 14/2007 pronunţată deSECŢIILE UNITEale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, „Judecătoria în circumscripţia căreia se face executarea".
De altfel Dosarul nr. 11624/97/2007 ce are ca obiect contestaţia la executare împotriva aceloraşi acte de executare silită se afla pe rolul Judecătoriei Braşov.
Natura litigiului este una civilă, iar competenţa de soluţionare revine în primă instanţă judecătoriei care judecă asemenea cauze potrivit dreptului comun în materia executării silite iar recursul formulat împotriva încheierii de respingere a suspendării revine în competenţa tribunalului ca instanţă civilă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 22 alin. (5) raportat la art. 20 pct. 2 C. proc. civ. se va stabili competenţa de soluţionare a recursului formulat împotriva Încheierii pronunţată de Judecătoria Braşov prin care s-a respins cererea de suspendare a executării silite pronunţate în baza unui titlu executoriu emis de pârâta A.N.A.F. – A.F.P. Comunei Feldioara, în favoarea Tribunalului Braşov, secţia civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a recursului declarat de SC A.G. SRL împotriva încheierii de şedinţă din 25 ianuarie 2008, pronunţată de Judecătoria Braşov în Dosarul nr. 1624/197/2007, în favoarea Tribunalului Braşov, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 noiembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4255/2008. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 4292/2008. Contencios → |
|---|
