ICCJ. Decizia nr. 4786/2008. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4786/2008
Dosar nr. 3243/2/2007
Şedinţa publică de la 17 decembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată pe calea contenciosului administrativ, C.Ş. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, revizuirea sentinţelor nr. 24/2006 şi nr. 382/2006, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti.
Motivându-şi cererea, revizuientul a arătat că, în contradicţie cu principiul disponibilităţii procesuale, instanţa s-a pronunţat cu referire la textul alin. (2) al art. 1 din H.G. nr. 565/1996, deşi cererile formulate priveau înlocuirea textelor art. 4 alin. (1) şi art. 5 alin. (2) din Instrucţiunile nr. 78413/1997, emise de pârât.
Cererea formulată iniţial a fost ulterior modificată şi precizată de către petent.
Instanţa de fond, pe baza precizărilor făcute, a pus în discuţia părţilor excepţia de tardivitate a cererii de revizuire a sentinţei nr. 382 din 21 februarie 2006 şi excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire a sentinţei civile nr. 24 din 20 ianuarie 2006, pronunţându-se asupra acestor excepţii.
Prin sentinţa civilă nr. 1221 din 16 aprilie 2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis ambele excepţii şi a respins cererile de revizuire formulate, ca tardiv formulată pe cea îndreptată împotriva sentinţei civile nr. 382/2006 şi ca inadmisibilă pe cea formulată împotriva sentinţei civile nr. 24/2006.
Pentru a pronunţa o asemenea soluţie, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut următoarele:
Cu privire la excepţia tardivităţii.
Reclamantul şi-a întemeiat cererea de revizuire a sentinţei civile nr. 282/2006 pe dispoziţiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ., considerând că instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri pe care nu le-a cerut.
Or, hotărârea atacată cu revizuire a fost comunicată revizuientului la data de 7 aprilie 2006, iar cererea de revizuire a fost formulată la 7 mai 2007, cu depăşirea termenului de o lună prevăzut la art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
Referitor la excepţia inadmisibilităţii.
Cu privire la sentinţa civilă nr. 24/2006, s-a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 322 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri judecătoreşti rămasă definitivă la instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unor hotărâri date de o instanţă de recurs, atunci când evocă fondul, se poate solicita doar în cazul hotărârilor judecătoreşti care au soluţionat fondul cauzei, nu şi cazul sentinţelor de dezînvestire.
Având în vedere că prin sentinţa împotriva căreia s-a formulat cererea de revizuire s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei, instanţa a apreciat cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.
Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti a declarat recurs revizuientul C.Ş.
Cu privire la sentinţa nr. 382/2006, recurentul arată că aceasta nu era o sentinţă definitivă şi irevocabilă, având un caracter provizoriu, astfel că nu sunt aplicabile prevederile art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. cu privire la calculul termenului de revizuire.
Mai arată revizuentul că hotărârea menţionată a devenit irevocabilă după respingerea recursului exercitat împotriva acesteia, prin decizia nr. 3379 din 12 octombrie 2006, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Susţine că sentinţa atacată nu i-a fost comunicată în mod oficial, astfel că termenul de o lună prevăzut de art. 322 alin. (2) C. proc. civ. se calculează de la data depunerii cererii de revizuire (07 mai 2007).
Referitor la sentinţa civilă nr. 24/2006, recurentul susţine că în cuprinsul acesteia se afirmă că baza de calcul a pensiilor se stabileşte conform prevederilor Legii nr. 3/1997 şi H.G. nr. 565/1996, iar în sentinţa nr. 382/2006 se menţionează că baza de calcul a pensiilor se stabileşte potrivit Instrucţiunilor nr. 78413/1997.
În finalul cererii de recurs se solicită anularea prevederilor art. 4 şi 5 din Instrucţiunile nr. 78413/1997.
Recursul este nefondat.
Cu privire la excepţia de tardivitate.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că sentinţa civilă nr. 382/2006 a fost comunicată recurentului la data de 7 aprilie 2006, potrivit dovezii de la Dosarului nr. 2174/2/2006, ataşat dosarului de recurs.
Prin urmare, sunt incidente prevederile art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., cu referire la dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 2 din acelaşi Cod, rezultând că termenul de formulare a cererii de revizuire este de o lună de la comunicarea hotărârii.
Rezultă că soluţia pronunţată de instanţa de fond pe această excepţie este legală şi temeinică.
În privinţa excepţiei de inadmisibilitate.
Prin sentinţa civilă nr. 24/2006 s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti astfel că, neevocându-se fondul, decizia menţionată nu poate fi atacată cu revizuire, o asemenea cale de atac fiind inadmisibilă.
Rezultă astfel, că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, iar recursul declarat urmează a fi respins în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.Ş. împotriva sentinţei civile nr. 1221 din 16 aprilie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 decembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 478/2008. Contencios. Anulare act de control... | ICCJ. Decizia nr. 4794/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
