ICCJ. Decizia nr. 563/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 563/2008
Dosar nr. 1077/35/2007
Şedinţa publică de la 14 februarie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 145/CA/2007-P.I. din 10 septembrie 2007, Curtea de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta P.F., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor, a anulat hotărârea nr. 13275 din 18 mai 2007 emisă de pârâtă şi a obligat-o pe aceasta să-i recunoască reclamantei, în calitate de soţie supravieţuitoare, dreptul de a beneficia de prevederile O.G. nr. 105/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de apel a reţinut, în esenţă, aspectele ce vor fi arătate în continuare:
Din analiza probelor administrate, inclusiv declaraţia martorei S.P., rezultă că soţul decedat al reclamantei s-a născut în refugiul părinţilor săi, fapt necontestat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor.
Curtea de apel a apreciat că, în raport cu dispoziţiile art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, cu modificările şi completările, copiii născuţi în refugiul părinţilor dobândesc acelaşi statut pe care îl au şi părinţii lor, ei devenind de la data naşterii refugiaţi.
Împotriva sentinţei civile nr. 145/CA/2007-P.I. din 10 septembrie 2007 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, în temeiul art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
Prin motivele de recurs, recurenta-pârâtă contestă în esenţă acordarea beneficiul O.G. nr. 105/1999, cu modificările şi completările ulterioare, persoanelor care nu erau născute la data refugiului părinţilor, susţinând că soţul decedat al reclamantei nu a suferit persecuţii din motive etnice întrucât nu s-a refugiat, ci s-a născut în localitatea de refugiu a părinţilor.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate de recurenta-pârâtă Casa Judeţeană de Pensii Bihor, în raport cu prevederile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., ale O.G. nr. 105/1999, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Normelor aprobate prin H.G. nr. 127/2002, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare:
În esenţă, criticile recurentei-pârâte vizează acordarea beneficiului O.G. nr. 105/1999 persoanelor născute în localitatea în care părinţii lor s-au refugiat datorită persecuţiilor din motive etnice suferite în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 06 septembrie 1940, până la 06 martie 1945.
În cauză, este necontestat faptul că soţul decedat (P.V.) al reclamantei s-a născut la data de 24 ianuarie 1944 în oraşul Arad unde mama sa (P.A.) se refugiase în urma Dictatului de la Viena datorită persecuţiilor din motive etnice suferite în localitatea de domiciliu – Salard, judeţul Bihor, fapt confirmat, aşa cum corect a reţinut instanţa de fond, prin declaraţia martorei S.P.
Instanţa de fond a realizat o corectă interpretare teleologică a prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Normelor aprobate prin H.G. nr. 127/2002.
Pe cale de consecinţă, în mod corect şi în acord cu practica unitară a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa de fond a reţinut că prejudiciile suferite de părinţi urmare refugiului sunt suportate şi de către copiii lor minori, ceea ce justifică similitudinea de regim juridic aplicabil.
A admite teza recurentei-pârâte ar însemna acceptarea unui tratament discriminatoriu între copii şi părinţii lor, deşi se află în aceeaşi situaţie, în speţă aceea de refugiat, suportând aceleaşi consecinţe nefavorabile datorate persecuţiilor din motive etnice.
Interpretarea pe care instanţa de fond a dat-o dispoziţiilor O.G. nr. 105/1999, cu modificările şi completările ulterioare, este în acord şi cu aspectele reţinute de Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 558 din 25 octombrie 2005, în sensul că „toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie beneficiază de aceleaşi drepturi. Stabilirea faptului dacă o persoană sau alta se încadrează ori nu în vreuna dintre măsurile de persecuţie prevăzute în ipoteza normei juridice reprezintă o problemă de aplicare a legii, de competenţa exclusivă a instanţei judecătoreşti”.
În consecinţă, pe baza probatoriului administrat, Curtea de apel, întemeiat şi legal, a reţinut că soţul decedat al intimatei-reclamante a avut calitatea de refugiat în sensul prevederilor art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, cu modificările şi completările ulterioare, astfel că P.F. beneficiază de drepturile prevăzute la art. 3 din acelaşi act normativ, în calitate de soţie supravieţuitoare.
Faţă de cele arătate, Curtea constată că sentinţa civilă atacată este legală şi temeinică, urmând ca, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., să fie respins ca nefondat recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Bihor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Bihor împotriva sentinţei civile nr. 145/CA/2007-P.I. din 10 septembrie 2007 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 562/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 564/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
