ICCJ. Decizia nr. 981/2008. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 981/2008
Dosar nr. 10006/1/2007
Şedinţa publică de la 11 martie 2008
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 15 septembrie 2004, reclamanta SC A. SA a solicitat ca în contradictoriu cu Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi cu Institutul de Cercetări şi Inginerie a Mediului, să se constate dreptul său de proprietate, împreună cu cel de-al doilea pârât, asupra a două terenuri în suprafaţă de 23.578 m.p. şi respectiv, 4.917 m.p., situate în Bucureşti, Splaiul I.
Prin sentinţa civilă nr. 730 din 19 aprilie 2005 Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului II şi a respins ca inadmisibilă acţiunea reclamantei, admiţând cererea de intervenţie formulată de P.P.C. şi N.P.F.R.
Urmare a recursului declarat de reclamanţi, Înalta Curte a casat sentinţa Curţii de Apel şi a trimis cauza spre rejudecare.
După casare, prin sentinţa civilă nr. 1950 din 17 iulie 2007 a fost respinsă excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de intervenienţi, s-a admis excepţia de nelegalitate invocată de reclamanţi, constatându-se nelegalitatea Anexei nr. 13 din H.G. nr. 2060/2004. S-a admis în parte acţiunea reclamantei, fiind obligat Ministerul Mediului să-i elibereze acesteia certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor în suprafaţă de 19.540 m.p. şi respectiv, 4.917 m.p.
A fost admisă cererea de intervenţie formulată cu privire la suprafaţa de 4.038 m.p. restituită intervenienţilor.
Pe fondul cauzei, s-a reţinut că societatea reclamantă s-a constituit în temeiul dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 15/1990, act normativ prin care a operat şi transferul dreptului de proprietate din fosta proprietate socialistă de stat, în patrimoniul societăţii astfel înfiinţată.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs Ministerul Mediului, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Guvernul României, precum şi intervenienţii.
Prin decizia nr. 3842 din 10 octombrie 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondate recursurile declarate.
Împotriva acestei ultime hotărâri a formulat contestaţie în anulare Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, susţinând în esenţă că instanţa de recurs, din eroare nu a observat lipsa capacităţii de folosinţă şi a celei de exerciţiu a A., la momentul încheierii Protocolului.
Contestaţia în anulare este neîntemeiată pentru considerentele expuse în continuare.
Potrivit dispoziţiilor art. 318 C. proc. civ., hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau casare.
Invocarea de către contestatoare a lipsei capacităţii de folosinţă şi a celei de exercitare a A., la momentul încheierii Protocolului, nu constituie o eroare materială în sensul prevăzut de textul indicat, fiind de altfel examinată de instanţa de recurs.
Aşa fiind se va respinge contestaţia în anulare ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile împotriva deciziei civile nr. 3842 din 10 octombrie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca neîntemeiată.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 martie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 980/2008. Contencios. Alte cereri. Fond | ICCJ. Decizia nr. 989/2008. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
