ICCJ. Decizia nr. 481/2009. Contencios. Alte cereri. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 481/2009
Dosar nr. 8855/2/2007
Şedinţa publică din 30 ianuarie 2009
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 934 din 25 martie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei privind pe B.M. în contradictoriu cu M.A.I. şi D.G.P. a Municipiului Bucureşti în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă refuzul nejustificat al pârâţilor de a pune în executare o hotărâre pronunţată de Tribunal în primă instanţă, rămasă definitivă şi irevocabilă, cerere ce este întemeiată pe prevederile art. 24 din Legea contenciosului administrativ, situaţie care atrage competenţa materială de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta, criticând soluţia pronunţată ca netemeinică şi nelegală.
A arătat, în cadrul motivelor de recurs formulate, că instanţa competentă a soluţiona cererea sa de chemare în judecată este Curtea de Apel Bucureşti, în conformitate cu dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 3 pct. 1 C. proc. civ., dispoziţii potrivit cărora curţile de apel judecă în primă instanţă cererile în materie de contencios administrativ privind actele autorităţilor şi instituţiilor centrale.
Înalta Curte sesizată cu soluţionarea recursului declarat, analizând motivele formulate în raport cu sentinţa atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză, va respinge recursul formulat ca nefondat pentru considerentele ce urmează.
În conformitate cu dispoziţiile art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, reclamanta s-a adresat instanţei pentru a dispune obligarea pârâţilor la plata daunelor pentru întârzierea executării sentinţei civile nr. 6840 din 27 noiembrie 2006 pronunţată de Tribunalul Bucureşti.
Soluţionarea litigiilor în faza punerii în executare a unei hotărâri judecătoreşti, conform art. 25 din Legea nr. 554/2004 este dată în competenţa instanţei de executare, adică a instanţei care a soluţionat fondul litigiului, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 2 alin (1) lit. ţ) din Legea nr. 554/2004.
Din actele dosarului a rezultat faptul că Tribunalul a soluţionat fondul cauzei deduse judecăţii şi pentru aceste motive, în conformitate cu dispoziţiile legale arătate, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Tribunalului.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 312 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de B.M. împotriva sentinţei civile nr. 934 din 25 martie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 ianuarie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 315/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 56/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|