ICCJ. Decizia nr. 315/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 315/2009
Dosar nr. 1024/54/2008
Şedinţa publică din 22 ianuarie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta S.A. a solicitat în contradictoriu cu C.J.P. Dolj anularea Hotărârii nr. 22 din 14 mai 2008 emisă de Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 189/2000 şi emiterea unei noi hotărâri prin care să i se recunoască calitatea de beneficiar al art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că a depus dosarul cu actele doveditoare o dată cu cererea nr. 17479 din 14 aprilie 2008 prin care a solicitat stabilirea calităţii de persecutat etnic, însă Comisia i-a respins cererea pe motiv că nu a fost dovedită strămutarea din altă localitate decât cea de domiciliu în sensul cerinţelor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Prin sentinţa civilă nr. 158 din 20 iunie 2008 Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta S.A., a anulat Hotărârea nr. 22 din 14 mai 2008 emisă de - Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 189/2000 şi a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască reclamantei drepturile prevăzute de Legea 189/2000.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că efectele strămutării şi ale persecuţiei etnice suferite de părinţi se răsfrâng şi asupra copiilor acestora născuţi în perioada cât legea produce efecte, respectiv de la data naşterii acestora.
Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a apreciat că legiuitorul a urmărit prin dispoziţiile legale menţionate mai sus, ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate asupra lor, din motive etnice, acesta fiind şi cazul copiilor născuţi în refugiu, care au suportat condiţiile grele de viaţă ce au decurs din situaţia de refugiaţi a părinţilor.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta C.J.P. Dolj, criticând-o pentru nelegalitate, arătând că instanţa de fond a interpretat în mod greşit dispoziţiile legale şi probatoriul administrat în cauză.
Recursul este nefondat.
Examinând sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
Potrivit art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările şi completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetăţean român, care, în perioada sus menţionată, a avut de suferit persecuţii etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
Din conţinutul textului de lege menţionat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care, din motive etnice, au suferit persecuţii în perioada precizată, tară a se face distincţie între persoanele care au fost efectiv strămutate ori expulzate în altă localitate şi cele care au fost nevoite să trăiască în refugiu. Aşadar, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, în această categorie intrând, în mod implicit, şi copiii născuţi în perioada refugiului, aceştia împărtăşind aceeaşi situaţie cu cea a părinţilor refugiaţi, al căror statut l-au dobândit.
În cauză, este de necontestat şi rezultă din dovezile administrate că familia reclamantei a făcut obiectul schimbului de populaţie în baza Tratatului încheiat între România şi Bulgaria, semnat la Craiova, la data de 7 septembrie 1940; reclamanta s-a născut la 13 august 1944 în Comuna Corbu, Jud. Constanţa în perioada şi în localitatea de strămutare a familiei sale.
Fiind născută în perioada de refugiu, 13 august 1944, reclamanta a împărtăşit situaţia părinţilor refugiaţi, suportând consecinţele morale şi materiale ale refugiului care, începând cu data naşterii sale, s-au răsfrânt şi asupra sa, situaţie faţă de care, în mod corect a procedat instanţa de fond obligând-o pe pârâtă să-i recunoască reclamantei calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000, şi, în consecinţă, să-i acorde acesteia drepturile ce i se cuvin.
Pentru considerentele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa criticată, ca fiind temeinică şi legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.J.P. Dolj împotriva sentinţei civile nr. 158 din 20 iunie 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 313/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 481/2009. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
|---|
