ICCJ. Decizia nr. 5474/2009. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5474/2009
Dosar nr. 142/191/2008
Şedinţa publică de la 2 decembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 5 ianuarie 2009, reclamanta Mitropolia Română Unită cu Roma Greco-Catolică B. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.S.R.B.I. care au aparţinut cultelor Religioase din România să se dispună obligarea pârâtei să emită decizia de retrocedare a dreptului de proprietate, în natură, pentru imobilul – construcţie şi teren înscris în C.F., în suprafaţă totală de 721 m.p.
În motivarea acţiunii, reclamanta arată că, prin cererea din 27 februarie 2003 s-a adresat pârâtei, solicitând restituirea imobilului care a fost preluat în mod abuziv de Statul Român, prin decretul nr. 358/1948. S-a susţinut că acest decret a fost desfiinţat prin Legea nr. 9/1989, iar prin Decretul-lege nr. 126/1990 statul a recunoscut oficial cultul religios reprezentat de reclamantă, precum şi dreptul de proprietate asupra bunurilor deţinute anterior.
Curtea de Apel Alba Iulia, prin sentinţa civilă nr. 94/F/CA din 14 aprilie 2009 a admis în parte acţiunea şi a obligat pârâta să emită decizia de retrocedare a imobilului, respingând celelalte cereri.
În considerentele sentinţei s-a reţinut că deşi probaţiunea a fost completă, cererea reclamantei nu a fost soluţionată nici după 5 ani de la data înregistrării.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Comisia Specială de Retrocedare, susţinând în esenţă că, O.U.G. nr. 94/2000, republicată, nu menţionează un termen strict în care Comisia să soluţioneze cererea de retrocedare, că datele furnizate de Primăria B. nu au fost suficiente pentru completarea dosarului aferent cererii de retrocedare.
Recursul este nefondat.
În fapt, Mitropolia Română Unită cu Roma Greco-Catolică B. a dispus la 27 februarie 2003 cerere de retrocedare a unui imobil, în baza O.U.G. nr. 94/2000, cu modificările aduse prin Legea nr. 501/2002, cerere însoţită de documentele doveditoare ale dreptului său de proprietate, demonstrând că imobilul solicitat a constituit proprietatea sa până în anul 1948, când a fost preluat în mod abuziv de Statul Român, prin Decretul nr. 358.
Acest decret a fost desfiinţat prin Legea nr. 9/1989, iar prin Legea nr. 126/1990 Statul Român a recunoscut oficial Biserica Română Unită cu Roma Greco-Catolică, obligându-se să restituie bunurile preluate de către stat, prin efectul Decretului nr. 358/1948, în starea lor actuală.
Prevederile legale ale O.U.G. nr. 94/2000, ale Legii nr. 501/2002,precum şi ale Legii nr. 247/2005 reglementează numai procedura şi dovezile necesare, reconstituirii dreptului de proprietate.
În conformitate cu dispoziţiile art. 3 din O.U.G. nr. 94/2000; Comisia Specializată de retrocedare va analiza documentaţia prezentată de solicitanţi şi va dispune, prin decizie motivată, retrocedarea imobilelor solicitate de cultele religioase, respingerea cererii de retrocedare sau va propune acordarea măsurilor reparatorii în echivalent, în condiţiile stabilite prin legea specială.
Potrivit pct. 1 şi 2 din Normele metodologice aprobate la art. 3 din O.U.G. nr. 94/2000, prin H.G. nr. 1094/2005, dacă odată cu cererea s-au depus acte doveditoare şi solicitantul precizează că nu mai are alte probe de administrat, Comisia va dispune prin decizie motivată asupra cererii solicitantului, în termen de 60 de zile de la data depunerii acesteia.
În cazul în speţă nu numai că acest termen nu a fost respectat, dar au trecut peste 5 ani de la înregistrarea cererii, recurenta invocând propria turpitudine prin afirmaţia referitoare la relaţiile solicitate Primăriei B.
Nimic nu a împiedicat-o pe recurentă să revină la această instituţie pentru o primi lămuririle pe care le considera necesare.
Hotărârea instanţei de fond fiind legală şi temeinică, recursul declarat de pârâtă va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.S.R.B.I. care au aparţinut Cultelor Religioase din România împotriva sentinţei nr. 94/F/CA din 14 aprilie 2009 a Curţii de Apel Alba-Iulia, secţia contencios, administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 decembrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 5473/2009. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 5486/2009. Contencios. Anulare act... → |
---|