ICCJ. Decizia nr. 5797/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5797/2009
Dosar nr. 786/36/2009
Şedinţa publică de Ia 15 decembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, sub Dosar nr. 786/36/2009, reclamantul T.N. a solicitat, în contradictoriu cu C.J.P. Constanţa, anularea hotărârii din 14 mai 2009 a Comisiei de aplicare a Legii nr. 189/2000, prin care s-a respins cererea pentru stabilirea calităţii de persoană strămutată din motive etnice, cu consecinţa recunoaşterii acestei calităţi şi acordării drepturilor cuvenite de la data de întâi a lunii următoare depunerii cererii.
În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că părinţii săi au fost strămutaţi în urma Tratatului de la Craiova, încheiat în anul 1940, iar el s-a născut în anul 1942 în localitatea C., judeţul Constanţa, după strămutarea părinţilor săi din satul C., comuna G.
Prin sentinţa civilă nr. 263/CA din 1 iulie 2009, Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, a admis contestaţia reclamantului T.N., a anulat hotărârea din 14 mai 2009 emisă de C.J.P. Constanţa şi a constatat că reclamantul beneficiază de drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din O.U.G. nr. 105/1999, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, în calitate de persoană strămutată în altă localitate din motive etnice, pentru perioada 19 aprilie 1942 - 06 martie 1945, indemnizaţia fiind stabilită începând cu data de 1 mai 2008.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că prin hotărârea din 14 mai 2009, pârâta C.J.P. Constanţa a respins cererea reclamantei, întemeiată pe dispoziţiile O.G. nr. 105/1999 aprobată şi completată prin Legea nr. 189/2000, cu motivarea că nu s-a făcut dovada persecuţiilor etnice, reclamantul născându-se în timpul refugiului părinţilor săi, nefiind născut la data strămutării.
În baza probelor administrate în cauză Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, a apreciat că legiuitorul a urmărit prin dispoziţiile legale menţionate mai sus, ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate asupra lor, din motive etnice, acesta fiind şi cazul copiilor născuţi în refugiu, care au suportat condiţiile grele de viaţă ce au decurs din situaţia de refugiaţi a părinţilor.
A concluzionat instanţa de fond că reclamantul a făcut dovada că s-a născut în timpul perioadei de strămutare a părinţilor săi din localitatea de domiciliu situată în Bulgaria, în localitatea C., judeţul Constanţa, astfel încât este îndreptăţit să beneficieze de drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta C.J.P. Constanţa, criticând-o pentru nelegalitate, arătând că instanţa de fond a interpretat în mod greşit dispoziţiile legale şi probatoriul administrat în cauză. Se susţine în esenţă că reclamantul nu s-a născut în intervalul de 3 luni socotite de la data schimbului instrumentelor de ratificare a Tratatului, în anul 1942 neavând loc nici un schimb de populaţie.
Recursul este nefondat.
Examinând sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304 din C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
Potrivit art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările şi completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetăţean român, care, în perioada sus menţionată, a avut de suferit persecuţii etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
Din conţinutul textului de lege menţionat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care, din motive etnice, au suferit persecuţii în perioada precizată, fără a se face distincţie între persoanele care au fost efectiv strămutate ori expulzate în altă localitate şi cele care au fost nevoite să trăiască în refugiu. Aşadar, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, în această categorie intrând, în mod implicit şi copiii născuţi în perioada refugiului, aceştia împărtăşind aceeaşi situaţie cu cea a părinţilor refugiaţi, al căror statut l-au dobândit.
În cauză, este necontestat şi rezultă din dovezile administrate (situaţie de avere imobiliară şi acte de stare civilă) că reclamantul s-a născut în anul 1942, în localitatea C., judeţul Constanţa, după ce, în anul 1940 - în urma Tratatului de la Craiova - părinţii săi fuseseră strămutaţi din localitatea de domiciliu aflată în jud. Caliacra, Bulgaria.
Fiind născut în perioada refugiului părinţilor săi, intimatul-reclamant a împărtăşit situaţia părinţilor refugiaţi, suportând consecinţele morale şi materiale ale refugiului care, începând cu data naşterii sale, s-au răsfrânt şi asupra sa, situaţie faţă de care, în mod corect a procedat instanţa de fond obligând-o pe pârâtă să-i recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000 şi în consecinţă, să-i acorde acestuia drepturile ce i se cuvin.
Pentru considerentele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa criticată, ca fiind temeinică şi legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.J.P. Constanţa, împotriva sentinţei civile nr. 263/CA din 1 iulie 2009 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 decembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5796/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 5819/2009. Contencios. Excepţie nelegalitate... → |
|---|
