ICCJ. Decizia nr. 1323/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Ă N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1323/2010
Dosar nr. 514/2/2009
Şedinţa publică din 9 martie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată pe calea contenciosului administrativ, reclamanta "R." Buzău a chemat în judecată pârâtul Consiliul Concurenţei, solicitând:
-anularea deciziei nr. 96 din 19 decembrie 2008 emisă de pârât;
- suspendarea executării deciziei menţionate, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cererii principale;
- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Motivându-şi cererea, reclamanta a arătat că:
Prin Decizia nr. 96/2008, Consiliul Concurenţei a apreciat că reclamanta a încălcat prevederile art. 15 alin. (1) şi (2) teza finală din Legea nr. 21/1996, motiv pentru care a sancţionat regia cu o amendă de 29.966 RON.
Reclamanta a mai arătat că a fost înfiinţată prin hotărârea nr. 40/1994 a Consiliului Local al Municipiului Buzău, având ca obiect principal de activitate producerea, furnizarea şi distribuţia energiei termice în sistem centralizat.
Prin hotărârea nr. 306din 10 decembrie 2007 a Consiliului Local al Municipiului Buzău, s-a dispus ca serviciul de producere şi furnizare energie termică să fie realizat de o nouă societate înfiinţată, SC E.E. SA, care avea ca acţionari:
- Consiliul Local al Municipiului Buzău, cu o cotă de participare la capitalul social de 5,1 % prin aport în numerar;
- "R.", cu o cotă de participare la capitalul social de 21,42 %, prin aport în natură;
- SC R. SA Bucureşti, cu o cotă de participare la capitalul social de 25%, prin aport în numerar;
- I.S.P.E. SA Bucureşti, cu o cotă de participare la capitalul social de 25%, prin aport în numerar;
- E.G. SRL Buzău, cu o cotă de participare la capitalul social de 23,48 %, prin aport în numerar.
Consiliul Local al Municipiului Buzău, prin Decizia nr. 102 din 29 decembrie 2008, a decis realizarea unui proiect comun, prin constituirea unei societăţi comerciale tip producător, care să producă energie termică pentru consumatorii racordaţi la sistemul municipal de căldură. În acest fel pe piaţa producerii şi comercializării energiei termice şi apei calde are loc o schimbare a identităţii unui concurent deţinut de stat – R. Buzău, cu un agent economic controlat de stat şi agenţi economici privaţi.
La notificarea transmisă Consiliului Concurenţei de SC R. SA, în numele acţionarilor la SC E.E. SA, prin care se solicită emiterea unei decizii de neintervenţie, consiliul menţionat comunică faptul că societatea nou înfiinţată poate reprezenta o concentrare economică în cazul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 10 din Legea nr. 21/1996.
În susţinerea cererii de suspendare a executării deciziei atacate, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cererii principale, reclamanta s-a raportat la Recomandarea nr. R (89) 8, adoptată de Consiliul de Miniştri din Consiliul Europei la 13 septembrie 1989, referitoare la protecţia jurisdicţională provizorie în materie administrativă, precum şi la actele normative interne, în materia contenciosului administrativ şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Prin sentinţa civilă nr. 2653 din 19 iunie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea reclamantei „R." Buzău, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa o asemenea soluţie, instanţa fondului a reţinut că, în baza Legii nr. 21/1996 şi a Regulamentului privind autorizarea concentrărilor economice, Comisia Consiliului Concurenţei a emis Decizia nr. 96/2008 privind sancţionarea R. Buzău pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 50 lit. a) din Legea nr. 21/1996, prin omisiunea notificării concentrării economice, aplicându-i-se o amendă în cuantum de 29.966 RON, reprezentând 0,05% din cifra de afaceri realizată în anul anterior sancţionării (2007).
S-a mai reţinut că la 11 februarie 2008, reclamanta R. Buzău, Consiliul Local al Municipiului Buzău, SC E.G. SRL, SC R. SA Bucureşti şi SC I.S.P.E. SA Bucureşti au înfiinţat în comun societatea concentrativă SC E.E. SA Buzău.
Deşi, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) din Legea concurenţei, R. Buzău avea obligaţia de a notifica Consiliul Concurenţei, în termen de 30 de zile de la data înfiinţării SC E.E. SA, operaţiunea de concentrare economică, această notificare s-a făcut la 4 luni şi 20 de zile de la data expirării termenului.
Instanţa fondului a reţinut că sancţiunea aplicată a fost corect individualizată, în conformitate cu Instrucţiunile privind individualizarea sancţiunilor pentru contravenţiile prevăzute de art. 55 din Legea nr. 21/1996, fapta fiind considerată de gravitate mică.
De asemenea, s-a reţinut că, la aplicarea sancţiunii disciplinare s-au avut în vedere circumstanţe atenuante, reclamanta dând dovadă de bună credinţă, prin colaborare şi punere la dispoziţie a informaţiilor şi documentelor solicitate, precum şi faptul că săvârşirea contravenţiei s-a făcut din neglijenţă, fără intenţie.
Cu privire la cererea de suspendare a executării deciziei atacate, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei, instanţa fondului a apreciat-o ca neîntemeiată, nefiind îndeplinită condiţia existenţei unui caz bine justificat, neexistând o îndoială serioasă asupra legalităţii deciziei respective.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta R. Buzău criticând sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie pentru următoare motive:
Instanţa de fond a interpretat în mod eronat dispoziţiile legale incidente în cauză.
- Instanţa de judecată face aplicarea greşită a prevederilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 21/1996 deoarece prin Decizia nr. 96/2008, Consiliul Concurenţei impută recurentei doar încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) teza finală. În acest sens, instanţa nu a motivat aplicabilitatea acestui articol de lege atâta timp cât regia R. a demonstrat că nu deţine controlul SC E.E. SA, iar pe cale de consecinţă nu trebuia realizată de R. Buzău.
- Consideră recurenta că în realitate sancţiunea a fost aplicabilă prin Decizia nr. 96/2008 în temeiul art. 50 lit. a) din Legea nr. 21/1996 şi nu art. 55.
Se mai arată că nu constituie operaţiune de concentrare economică situaţiile în care agenţii economici, inclusiv cei care fac parte din grupuri economice, realizează operaţiuni de restructurare sau reorganizare a propriilor activităţi.
- În mod greşit a fost respinsă cererea de suspendare a executării, de vreme ce s-a amânat pronunţarea, instanţa a avut dubii asupra legalităţii şi totodată nu s-a pronunţat asupra motivelor invocate de regie Recomandarea nr. R (89) 8 a Consiliului de Miniştri.
- S-a mai arătat că instanţa de fond a ţinut cont de înscrisurile şi prevederile normative invocate de reclamantă.
Astfel, în cazul în care se consideră că prin înfiinţarea SC E.E. SA Buzău se realizează o concentrate economică, astfel cum precizează Legea nr. 21/1986, notificarea trebuia să fie înaintată potrivit art. 15 alin. (2) teza finală de către agentul economic care a dobândit controlul asupra celorlalţi agenţi din cadrul societăţii nou înfiinţate (R. SA Bucureşti este acţionar în SC E.E. SA cu 25%) SC R. SA Bucureşti realizând notificarea către Consiliul Concurenţei încă din 28 ianuarie 2008 (adresa din 28 ianuarie 2008 înregistrată în data de 30 ianuarie 2008).
Dat fiind modul de înfiinţare a SC E.E. SA – achiziţie publică realizată în baza OUG nr. 34/2006, aprobată prin Hotărârea Consiliului Local Buzău nr. 306/2007 – prin care a avut loc o externalizare a serviciului de producere şi furnizare energie termică în sistem centralizat, Consiliul Concurenţei prin adresa din 21 februarie 2008, a precizat că înfiinţarea societăţii SC E.E. SA poate reprezenta o concentrare economică, dubii legate de faptul că noua societate înfiinţată se crea ca urmare a reorganizării restructurării „R.” Buzău.
Prin Decizia nr. 102 din 29 decembrie 2008 emisă de Consiliul Concurenţei se precizează că societatea nou înfiinţată SC E.E. SA va activa în sistemul centralizat de termoficare al Municipiului Buzău, preluând practic această activitate de la una dintre societăţile mamă – respectiv de la R. Buzău.
Se mai precizează că Decizia nr. 102 din 29 decembrie 2008 a Consiliului Concurenţei arată că prin concentrarea economică realizată pe piaţa producerii şi comercializării de energie termică şi apă caldă menajeră în Municipiul Buzău, are loc o schimbare a identităţii unui concurent, respectiv de pe această piaţă dispare un concurent deţinut de R. Buzău, locul acestuia fiind luat de un agent economic controlat în comun de stat şi de agenţi economici privaţi.
În fine, s-a mai arătat că prin art. 3 din hotărârea Consiliului Local al Municipiului Buzău nr. 360/2007 se precizează că se aprobă participaţiunea R. Buzău la constituirea capitalului social al societăţii nou înfiinţate cu aport în natură „bunuri mobile şi imobile care asiguraseră până la acea dată producerea şi furnizarea energiei termice în sistem centralizat pe raza Municipiului Buzău”.
În drept cererea de recurs se întemeiază pe dispoziţiile art. 304 pct. 7-9 C. proc. civ., Legea nr. 21/1996, Legea nr. 554/2004, Legea nr. 15/1990 ş.a.
Pârâtul – intimat Consiliul Concurenţei a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei civile de fond ca temeinică şi legală.
Analizând cererea de recurs prin prisma motivelor invocate şi a normelor legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată.
- În ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 21/1996 Înalta Curte apreciază că instanţa de fond a făcut o corectă aplicare a lor, dat fiind faptul că recurentul a preluat controlul asupra altui agent economic.
Nu se poate susţine ipoteza recurentului în sensul că nu ar deţine controlul asupra SC E.E. SA.
Controlul reprezintă potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 21/1996, dreptul sau posibilitatea unor agenţi economici ori persoane fizice de a exercita direct sau indirect, o influenţă determinantă asupra unuia sau mai multor agenţi economici.
Recurenta afirmă în acelaşi timp că nu deţine controlul asupra SC E.E. SA – societate nou înfiinţată dar în acelaşi timp recunoaşte că împreună cu E. SR., R. SA şi I.S.P.E. SA au înfiinţat SC E.E. SA şi deci ca membru fondator deţine controlul în comun.
Această situaţie este confirmată şi de cotele de participare la capitalul social al SC E.E. SA – situaţie confirmată de recurentă.
Potrivit art. 103 din Legea nr. 21/1996 concentrarea economică se realizează prin fuziunea sau prin dobândirea controlului.
Societatea controlată în comun este SC E.E. SA Buzău, iar prin înfiinţarea acesteia, s-a realizat concentrarea economică, fiind îndeplinite şi condiţiile art. 14 din Legea nr. 21/1996 privind cifrele de afaceri şi respectiv depunerea notificării respectivei operaţiuni la Consiliul Concurenţei.
Nu se poate considera că SC R., unul dintre agenţii economici membrii fondatori a depus o notificare la data de 28 ianuarie 2008 –întrucât ceea ce s-a trimis reprezenta doar o corespondenţă, nefiind îndeplinite cerinţele prevăzute în Regulamentul privind autorizarea concentrărilor economice şi anume formularul prevăzut de pct. 126 – 127 şi pct. 128 – completat în termen de 30 de zile de la înfiinţarea societăţii în comun. R. avea obligaţia de a verifica dacă aceasta reprezintă o concentrare economică şi dacă din perspectiva cifrelor de afaceri sunt îndeplinite condiţiile notificării.
- Referitor la Decizia nr. 102/2008 emisă de Consiliul Concurenţei se reţine aşa cum a precizat şi instanţa de fond că prin realizarea unei structuri interne, nu se adaugă o nouă entitate juridică şi nu rezultă o concentrare economică, respectiv nu se ajunge la situaţia deţinerii poziţiei de control.
Sub acest aspect, se reţine că nu sunt incidente dispoziţiile art. 11 lit. d) din Legea nr. 21/1996 „Nu constituie o operaţiune de concentrare economică situaţiile în care agenţii economici, inclusiv cei care fac parte din grupuri economice, realizează operaţiuni de restructurare sau reorganizare a propriilor activităţi”.
Desfăşurarea de către societatea înfiinţată a uneia dintre activităţile R. Buzău nu poate fi considerată reorganizare/restructurare internă a recurentei.
- Înalta Curte reţine că prin adresa din 21 februarie 2008 Consiliul Concurenţei a transmis un răspuns către agentul economic SC R. SA Bucureşti în care a precizat că, în cazul în care operaţiunea realizată reprezintă o concentrare economică, iar condiţiile referitoare la cifrele de afaceri prevăzute de art. 14 din Legea nr. 21/1996 sunt îndeplinite trebuie depusă la autoritatea de concurenţă notificarea acestei operaţiuni.
Operaţiunea de concentrare economică realizată de R. Buzău prin dobândirea controlului în comun asupra SC E.E. SA, a fost notificată Consiliului Concurenţei la 4 luni şi 20 de zile de la data expirării termenului până la care avea obligaţia să depună formularul de notificare.
Această omisiune a notificării a fost sancţionată de pârâtul Consiliul Concurenţei – prin Decizia nr. 86/2008pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 50 lit. a) din Legea nr. 21/1996 - situaţie corect reţinută şi de instanţa fondului.
- În ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării deciziei nr. 96/2008, se constată că nu reprezintă un caz bine justificat împrejurarea că a fost amânată pronunţarea la instanţa de fond, aceasta nu echivalează cu „a avea dubii” asupra legalităţii deciziei emise de Consiliul Concurenţei.
Recomandarea nr. R (89) 8 adoptată de către Consiliul de Miniştrii din cadrul Consiliului Europei este apreciată de la caz la caz de către instanţele judecătoreşti prin raportare la circumstanţele speţei şi dispoziţiile legale aplicabile în cauză.
Constatând că nu există motive care să atragă modificarea sau casarea sentinţei civile recurate, în conformitate cu art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de „R.” Buzău împotriva sentinţei civile nr. 2653 din 19 iunie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 martie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1324/2010. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1321/2010. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
